În încercarea de a evita ascensiunea extremei drepte la putere, cel puțin 200 de candidați ai formațiunilor de stânga și a celor centriste s-au retras din cursa electorală înainte de turul al doilea al parlamentarelor anticipate de duminică, 7 iulie, notează AFP. Circa 110 din candidații retrași au fost înaintați de alianța de stânga Noul Front Popular, iar alți peste 70 au reprezentat tabăra lui Macron.

Președintele Macron și partidele de centru și stânga speră că aceste „retrageri tactice” să prevină Rassemblement National să obțină cele 289 de mandate, necesare pentru a deține majoritatea absolută.

Doar 76 de parlamentari au fost aleși din primul tur al alegerilor parlamentare anticipate, aproape toți din partea formațiunilor de extremă-dreapta sau stânga. Soarta celorlalte 501 locuri din Parlament va fi determinată în turul al doilea, între cei doi sau trei candidați rămași în cursa electorală.

Aceste „retrageri tactice” au loc în condițiile în care, partidul de extremă-dreapta Rassemblement National (RN, Reuniunea Națională - n.r.) și aliații săi, au reușit să obțină cel mai mare număr de mandate în primul tur al alegerilor parlamentare anticipate din 30 iunie, scrie AP.

Ei au depășit cu mult alianța partidelor de stânga și cea a formațiunilor centriste, reunite în jurul mișcării politice create de președintele francez, Emmanuel Macron.

În ciuda victoriei din primul tur, liderii Rassemblement National au anunțat în repetate rânduri că vor intra la guvernare doar dacă vor avea o majoritate absolută în Parlamentul de la Paris. Marți, 2 iulie, Marine Le Pen a reiterat această poziție.

„Nu putem accepta să intrăm la guvernare, dacă nu putem acționa”, a spus Marine Le Pen într-un interviu acordat marți, televiziunii publice franceze. „Ar fi cea mai rea trădare a alegătorilor noștri”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Teatrul „Luceafărul” a transmis, printr-o postare pe rețele, că majoritatea actorilor și scenograful consideră că reluarea proiectului „nu este oportună” și au notificat administrația despre retragerea lor din proiect pentru „a proteja integritatea artistică și relațiile profesionale”.

Inițial, directorul artistic al teatrului, Slava Sambriș, spunea că spectacolul nu a fost „interzis”, ci transferat pentru următoarea stagiune din cauza problemelor de sănătate ale unei actrițe.

Însă de această dată, teatrul a precizat că spectacolul este anulat din cauza „scandalului provocat de către regizorul” român David Schwartz.

• Te-ar putea interesa și: Scandal deloc „Invizibil” în teatrul moldovenesc: Există sau nu cenzură pe scena culturală din R. Moldova?

Pe 19 iunie, a fost publicat un interviu cu Schwartz în care se aborda subiectul cenzurii și autocenzurii în teatru, articol de la care a pornit scandalul public.

Regizorul a spus că divergențele între el și trupă au apărut după ce textul a fost citit de Stela Verebceanu, scenografa teatrului și verișoara președintei Maia Sandu. În cuvintele lui Schwartz, Verebceanu a refuzat să lucreze la spectacol, spunând că scenariul este „antipatriotic” și „împotriva regimului actual”.

Ulterior, Slava Sambriș i-ar fi spus lui Schwartz că a fost sunat de Angela Brașoveanu-Erizanu, consiliera președintei Sandu în domeniul culturii. Ea ar fi spus că a auzit despre scenariu și a întrebat dacă nu cumva teatrul „face campanie împotriva PAS înainte de a alegeri”. Anume acest apel telefonic a și fost interpretat drept „cenzură”.

Dar Sambriș a declarat că apelul consilierei președintei a fost unul „personal”. La rândul său, Brașoveanu-Erizanu a spus că și-a justificat apelul prin faptul că este responsabilitatea ei să fie „la curent cu evenimentele din sfera culturală” și să o informeze pe șefa statului.

În multiple mesaje publice, atât trupa teatrului, cât și directorul artistic Sambriș au relatat despre dezacordurile dintre actori și regizor.

Actorii au evidențiat că scenariul spectacolului-documentar conținea greșeli factuale; că actorii erau impuși să reprezinte unele persoane reale, ale căror identitate putea fi ușor recunoscută, ceea ce ar fi putut avea consecințe juridice; divergențe pe tema războiului din Ucraina dintre regizor și actorii care au condamnat agresiunea rusă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Interlocutorii Europei Libere din organele de securitate ale statului afirmă că pe 19 iunie, la câteva ore după tentativa de asasinat, au primit informații de la șeful poliției din orașul Kiev, precum că „două persoane au comis pe 18 iunie un omor”, și că s-ar afla pe teritoriul R. Moldova.

Când au ajuns să verifice informațiile prin bazele de date ale Poliției de Frontieră, oamenii legii au stabilit că doi cetățeni ai Kazahstanului au intrat în R. Moldova în seara zilei de 18 iunie, prin punctul de trecere a frontierei Palanca, și au părăsit țara în noaptea spre 19 iunie prin Aeroportul Internațional Chișinău, spre Antalia.

Pentru prima dată, o astfel de informație a apărut pe 2 iulie, pe canalul de Telegram „Moldova: Actual”, care afimă că unul dintre suspecți ar fi călătorit în Moldova cu o lună înainte de tentativa de asasinat.

Tentativa de asasinare a lui Aidos Sadîkov a avut loc pe 18 iunie în curtea casei sale din Kiev. Biroul Procurorului General al Ucrainei a declarat că atacatorul a alergat până la mașina în care se aflau bloggerul și soția sa și l-a împușcat pe Sadîkov. Bloggerul a fost internat la spital în stare gravă. Soția sa nu a fost rănită.

Suspecții sunt doi cetățeni kazahi, Altai Jakanbaev și Meiram Karataev. După tentativa de asasinat, aceștia au fugit în Moldova. La 22 iunie, Biroul Procurorului General din Kazahstan a declarat că Jakanbaev s-a predat poliției.

În Ucraina, Jakanbaev și Karataev au fost arestați în contumacie și declarați în căutare internațională. Autoritățile kazahe au declarat deja că nu-l vor extrăda în Ucraina pe Jakanbaev.

Pe de altă parte, Natalia Sadîkova susține că în spatele asasinării soțului său s-ar afla chiar autoritățile kazahe și că „principalul beneficiar este președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev”.

Oficiali kazahi au calificat acuzațiile drept „provocări și insinuări care nu corespund realității”.

Președintele Tokaev, comentând incidentul, a declarat că Astana este pregătită să coopereze cu Kievul, inclusiv prin Interpol.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La Kiev, premierul maghiar, Viktor Orban, a declarat într-o conferință de presă comună că i-a cerut președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, să ia în considerare un armistițiu temporar „rapid”. El susține că astfel ar putea fi impulsionate negocierile de pace cu Rusia, scrie Reuters.

„Războiul în care trăiți acum are un impact foarte puternic asupra securității Europei. Apreciem foarte mult toate inițiativele președintelui Zelenski de a ajunge la pace. Aceste inițiative necesită mult timp. Ele sunt complicate din cauza regulilor diplomației internaționale”, a spus premierul maghiar.

Orban a mai spus că Ungaria dorește să aibă relații bilaterale mai bune cu Ucraina și că țara sa este gata să ia parte la efortul de modernizare a economiei ucrainene, scrie Reuters.

Zelenski a subliniat că Ucraina are nevoie de „pace justă”, adică fără cedarea teritoriilor, cum îi cer Rusia și aliații Rusiei, dar a spus că apreciază că Orban a făcut prima vizită tocmai la Kiev după ce țara lui a preluat președinția rotativă a UE, luni. În prezența lui Orban, care s-a opus mereu înarmării Ucrainei, Zelenski a spus apăsat că țara lui are nevoie de mai mult armament de la aliații europeni.

Vizita lui Orban la Kiev, prima de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei asupra Ucrainei, a fost salutată inclusiv de ambasadorul Statelor Unite, David Pressman. Acesta a postat un mesaj scurt pe X (fostul Twitter) în care a spus că gestul reprezintă un „progres”.

Șeful biroului președintelui ucrainean, Andrii Ermak, a transmis pe canalul său de Telegram că cei doi lideri au discutat despre „viitorul Europei, probleme de securitate, dreptul internațional și formula păcii”.

O sursă de la Budapesta a declarat că planurile de călătorie ale lui Orban au apărut după negocieri îndelungate pe tema drepturilor minorității ucrainene de limbă maghiară.

„A fost o precondiție pentru întâlnire ca problema drepturilor de naționalitate să fie rezolvată. În ultimele săptămâni, s-a ajuns la un acord. Vor putea să anunțe acest lucru ca pe un succes”, a declarat această sursă pentru The Guardian.

Spre deosebire de majoritatea națiunilor europene, Ungaria a contestat în mod repetat necesitatea de a sprijini Ucraina din punct de vedere militar, blocând mai multe inițiative ale altor țări din UE, și a solicitat în schimb o încetare a focului.

Orban este unul dintre puținii lideri occidentali care s-au întâlnit cu Putin de la invazie.

În plus, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a efectuat cel puțin cinci călătorii în Rusia de la începutul războiului, ultima vizită fiind luna trecută la un forum economic din Sankt Petersburg.

Viktor Orban şi Volodimir Zelenski au avut până acum discuţii față în față atunci când președintele Ucrainei a fost invitat la Bruxelles. Acest lucru s-a întâmplat ultima oară săptămâna trecută, la un summit la care a fost semnat un pact de securitate între UE şi Ucraina.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Există însă o diferență între numărul total de alegători (3 301 368) și cel atribuit pe circumscripții, acesta din urmă fiind de circa 2,7 milioane (2 739 379 persoane).

Diferența cuprinde cetățenii fără înregistrare la domiciliu sau reședință, inclusiv cei care au emigrat autorizat peste hotarele țării (288 371). Tot aici au fost incluși cetățenii moldoveni cu drept de vot din regiunea transnistreană, aflată în afara controlului constituțional (273 618).

Numărul total al cetățenilor cu drept de vot a rămas, practic, același ca acum un an.

• Te-ar putea interesa și: Charticle | Cum arată R. Moldova înainte de alegerile locale generale

Însă, numărul alegătorilor atribuiți pe circumscripții este cu aproape 30 de mii mai mic, în mare parte din contul persoanelor care au „emigrat autorizat” peste hotarele țării.

Nu se știe cu exactitate câți cetățeni moldoveni se află în prezent peste hotare. În 2021, ministerul de Externe estima numărul acestora la peste 1,25 milioane, o cifră apropiată de cea anunțată de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM).

Potrivit Registrului alegătorilor, cei mai mulți cetățeni cu drept de vot sunt înregistrați în municipiul Chișinău (644 483), autonomia găgăuză (128 387) și municipiul Bălți (97 698), urmate de raioanele Orhei (96 170), Hâncești (95 950) și Ialoveni (84 929).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Proiectele pentru Moldova au fost incluse în prima fază a unei ample inițiative a Băncii Mondiale ce urmărește o „accelerare semnificativă a eficienței energetice” în Europa și Asia Centrală.

Așa-numitul Program E3, în valoare totală de 1,45 de miliarde de dolari, își propune să atragă alte 2,4 miliarde de dolari din sectoarele public, privat și de dezvoltare, în următorii 10 ani. Investițiile ar permite economisirea a peste 63 de terawatt-ore (TWh) de energie - echivalentul producției anuale de energie electrică a Elveției, estimează experții BM. Investițiile vor viza instituții publice, clădiri și echipamente rezidențiale, obiective industriale, dar și îmbunătățirea sistemelor de termoficare centralizată.

„Sporirea eficienței energetice poate genera economii bugetare pentru alte priorități de dezvoltare și poate reduce semnificativ nevoia de investiții în noi surse de energie”, a declarat Antonella Bassani, vicepreședinta Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, potrivit unui comunicat al BM.

Inițiativa BM prevede dezvoltarea unor proiecte de țară „replicabile” și etape suplimentare în Republica Moldova, Turcia, Muntenegru, Uzbekistan și alte țări.

Programul 3 își propune să creeze „o coaliție de organizații regionale și globale”, care să includă și instituții financiare și donatori internaționali, pentru „coordonarea și armonizarea abordărilor naționale”.

Rețeaua regională va fi finanțată, inițial, cu un grant în valoare de 5 milioane de dolari, și va avea ca prioritate „formularea și implementarea politicilor, conceperea de programe extinse, precum și măsurarea și verificarea măsurilor de eficiență energetică”.

Programul E3 care vizează reducerea cererii de energie se va desfășura în paralel cu Programul ECARES (Extinderea energiei regenerabile în Europa și Asia Centrală), lansat recent, și care vine în sprijinul unei tranziții către energia curată.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Moldova s-a angajat să contribuie la operațiunea din Bosnia în cadrul unei conferințe UE de la Bruxelles, din 18 aprilie 2024, dedicată misiunilor militare europene.

Cei 20 de militari moldoveni vor participa la operațiunea EUFOR ALTHEA în componența contingentului român, care la rândul său face parte dintr-un batalion multinațional, dislocat la Sarajevo.

Contingentul moldovean va efectua, între altele, misiuni de patrulare și evacuare, misiuni de securizare a aeroportului din Sarajevo, precum și a depozitelor de arme și muniții, se spune în nota informativă la proiectul de lege propus spre examinare.

Bugetul participării militarilor moldoveni la EUFOR ALTHEA este evaluat la 7,2 milioane de lei anual.

O parte din cheltuieli va fi acoperită de România - instruirea colectivă la predetașare, transport în/din cadrul operației militare, cazarea, hrana, servicii spălare, evacuarea personalului, tratament medical, etc.

Totodată, logistica ar urma să fie asigurată de contingentul României, la aceleași standarde cum este asigurat personalul român cu mijloacele și capabilitățile avute la dispoziție.

• Te-ar putea interesa și: R. Moldova și România își extind cooperarea militară. Chișinăul vrea să se alăture EUFOR ALTHEA

Participarea în comun a contingentelor din România și Republica Moldova la misiuni internaționale a devenit posibilă după amendarea recentă a acordului bilateral privind cooperarea în domeniul militar. Potrivit modificărilor, cele două țări se vor sprijini în toate aspectele referitoare la pregătirea și participarea la misiuni și operații în cadrul coalițiilor multinaționale sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE.

Printre riscurile și amenințările la adresa contingentului moldovean în Bosnia și Herțegovina, identificate de Ministerul Apărării, se numără existența armamentului și a munițiilor deținute de populația civilă, riscul de deschidere a focului asupra patrulelor și obiectivelor aflate sub pază, existența tensiunilor și a confruntărilor, apariția unor incidente inter-etnice și inter-religioase.

Contingentul Armatei Naționale va fi dotat cu armament, muniţie, echipament militar, mijloace de transmisiune şi alte bunuri materiale necesare pentru îndeplinirea misiunii.

Înainte de a ajunge în Bosnia, militarii moldoveni vor trece o instruire de două zile în România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Trump este acuzat de complot pentru oprirea transferului puterii.

Majoritatea conservatoare a curții - la crearea căreia a contribuit Trump pe când era președinte - a constatat că președinții sunt protejați de urmărirea penală pentru acțiuni oficiale care se extind în „perimetrul exterior” al biroului său, dar ar putea fi acuzați pentru comportamentul întreprins în mod personal sau privat, scrie The Guardian.

Trump este acuzat că a supravegheat un efort extins de subminare a alegerilor din 2020, inclusiv două acuzații de conspirație pentru a obstrucționa validarea rezultatelor alegerilor, conspirație pentru fraudarea guvernului și conspirație pentru a-i priva pe alegători de dreptul de vot.

Trump mai este acuzat și că a răspândit afirmații false de fraudă electorală, a complotat pentru a recruta liste false de alegători, a făcut presiuni asupra oficialilor departamentului de justiție al SUA să deschidă investigații false privind frauda electorală și l-a presat pe vicepreședintele său, Mike Pence, să obstrucționeze validarea de către Congres a lui Joe Biden.

Hotărârea în dosarul lui Trump a fost printre ultimele pronunțate de instanța supremă în acest mandat.

Așteptând până la final, majoritatea conservatoare a jucat în beneficiul și strategia juridică a lui Trump de a încerca să amâne orice proces cât mai mult posibil.

Efectul hotărârii de a bloca un proces prompt, după ce instanța a acționat rapid pentru a-l menține pe Trump pe buletinul de vot în martie, a stârnit deja critici acerbe din partea liberalilor și a altora care cred că cazul lui Trump ar trebui rezolvat înainte ca alegătorii să-și dea votul la viitoarele alegeri.

• Te-ar putea interesa și: Dezbaterea electorală Biden-Trump: candidații nu au dialogat, moderatorii nu au corectat

Strategia juridică a lui Trump pentru toate cazurile sale penale federale – el se confruntă și cu acuzații în Florida pentru reținerea ilegală de documente clasificate – a fost să le amâne până după alegeri, în speranța că va fi reales și va putea numi ca procuror general un loial care ar renunța la toate acuzațiile împotriva sa.

Așa cum este calendarul, un proces în cazul lui Trump privind subversia electorală nu poate începe mai devreme de 20 septembrie, pentru că avocații lui Trump mai au 88 de zile la dispoziție pentru a pregăti o apărare după ce cazul a fost înghețat automat când a fost lansat apelul pentru imunitate.

În octombrie anul trecut, Trump a solicitat respingerea rechizitoriului pe motiv că se bucură de imunitate absolută de urmărire penală. După ce Chutkan a respins moțiunea, Trump a decis să conteste decizia pe 8 decembrie la curtea de apel a SUA.

Apelul a inclus o suspendare automată care a înghețat procedurile de judecată, deoarece dacă Trump își câștigă cererea de imunitate, ar exclude orice urmărire penală.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Până în prezent, în Turcia au fost înregistrate 44 de focare de incendii, 30 dintre acestea în zonele rurale și 14 în zone forestiere. Temperaturile foarte ridicate din această perioadă sporesc riscul producerii incendiilor, se spune într-o atenționare de călătorie, emisă de MAE.

Autoritățile recomandă cetățenilor Republicii Moldova, între altele, să verifice condițiile meteorologice și atenționările oficiale emise de autorități, înainte de planificarea deplasării, și să manifeste precauție în zonele afectate.

Totodată, cetățenii sunt îndemnați să-și anunțe prezența în zonele de risc prin contactarea misiunilor diplomatice/oficiilor consulare ale Republicii Moldova din Turcia și Grecia, să se asigure că dețin suficiente resurse de combustibil, apă, alimente și să mențină în stare de funcționare mijloacele mobile de comunicare.

În cazul unor alerte privind izbucnirea incendiilor în zonele în care se află, călătorii sunt sfătuiți să urmeze instrucțiunile autorităților locale și ale reprezentanților unităților hoteliere, iar pentru asistență consulară să contacteze misiunile diplomatice moldovene din țările respective. (R.B.)

Va fi prima școală de acest fel deschisă după Holocaustul din Al Doilea Război Mondial, care aproape a distrus comunitatea evreiască din Moldova, scrie publicația israeliană Hamodia.

Anunțul l-a făcut rabinul-șef al comunității evreiești din Republica Moldova, Pinchas Zaltzman, în timpul ceremoniei de comemorare a cunoscutului cabalist Shabtai din Raşcov, pe 27 iunie.

La eveniment au fost prezenți zeci de evrei din Israel și din întreaga lume, care au venit să se roage la mormântul rabinului Shabtai, descoperit în 2022 în cimitirul evreiesc din satul Rașcov din stânga Nistrului, unde se află și ruinele unei sinagogi din secolul XVIII, monument istoric conservat cu sprijinul PNUD și al UE.

Comunitatea evreiască din Moldova, condusă de rabinul Pinchas Zaltzman, a organizat evenimentul pentru al treilea an consecutiv.

Pelerinajul a început în orașul Dubăsari, cu o rugăciune la mormântul rabinului Mendel de Bar, și a inclus, de asemenea, vizite la gropile comune ale miilor de evrei basarabeni uciși de naziști în timpul Holocaustului.

• Te-ar putea interesa și: Pelerinaj la Uman: participare-record, adăposturi antirachetă mobile și interdicția armelor de jucărie

Hamodia îl citează pe rabinul-șef Pinchas Zaltzman cu declarația: „Mergând prin orașele din Transnistria, simți puterea istoriei evreiești care a prosperat aici înainte de Holocaust. Oriunde te uiți, există construcții și cimitire pline de mărturii apropiate ale vieții evreiești bogate care a existat odinioară. Comunitatea evreiască din Moldova și-a asumat responsabilitatea de a reînvia această istorie și de a păstra marea moștenire”.

Rabinul-șef a mai spus că, în ultimii ani, a asistat la „înflorirea și consolidarea comunităților din întreaga regiune, în special la Tiraspol”, în regiunea transnistreană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Astfel, în Uniunea Europeană, cu 27 de membri, au mai rămas doar o mână de țări care nu au nici un fel de legislație în sprijinul cuplurilor de același sex, anume: Bulgaria, România, Lituania, Polonia și Slovacia.

Radioul public leton citat de dpa a spus că primul cuplu de același sex a încheiat parteneriat civil în Letonia după miezul nopții, duminică spre luni.

„Introducerea parteneriatului civil este un semnal important că toate familiile din Letonia vor fi protejate, recunoscute și apreciate”, a spus Kaspars Zālītis, de la mișcarea pentru drepturile LGBT+ Dzīvesbiedri (Partener de viață).

Președintele leton Edgars Rinkēvičs, care a făcut coming out ca gay în 2014, și prim-ministra Evika Siliņa, au salutat evnenimentul pe rețele.

Țările din UE acordă drepturi cuplurilor de același sex în măsuri diferite. În vreme ce majoritatea statelor au egalitate conjugală (căsătorii cu toate drepturile), unele, ca Italia, Cehia sau Ungaria, au numai parteneriate, din care lipsește, în unele cazuri, dreptul de a adopta copii.

Chiar și acum, constituția Letoniei tot definește căsătoria ca uniune între un bărbat și o femeie – o „precauție” înscrisă în lege, ca și în alte țări, sub presiunea cercurilor conservatoare și religioase.

În România, Polonia sau Slovacia, dar și în țări din afara UE ca R. Moldova, activiștii cer mereu introducerea parteneriatelor civile, ca prim pas spre egalitate conjugală. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Limita vârstei de pensionare a femeilor va fi ridicată treptat pentru a ajunge la 63 de ani, până în 2028, la paritate cu a bărbaților, potrivit unei reforme inițiată de guvernarea PAS în 2021. Până la reformă, vârsta de pensionare la femei era de 57 de ani.

Vârsta standard de pensionare pentru bărbați este deja de 63 de ani, cu un stagiu complet de cotizare de 34 de ani, condiții care au fost stabilite la 1 iulie 2019.

• Te-ar putea interesa și: Singurul cardiolog din raionul Rezina, de 20 de ani la pensie

Guvernarea PAS a invocat necesitatea majorării vârstei de pensionare prin faptul că numărul salariaților care cotizează la pensii este în continuă scădere, iar al celor care primesc pensii este în creștere.

Casa Națională de Asigurări Sociale precizează că pensia pentru limită de vârstă se stabilește pe viață de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, dacă cererea și actele necesare au fost depuse în termen de 90 de zile de la această dată.

În cazurile în care a fost depășit termenul de depunere a cererii, pensia se acordă de la data prezentării ultimului act necesar. Termenul de examinare este de 60 de zile de la data depunerii cererii cu toate actele necesare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Agenția germană dpa relatează că cetățeanul iranian de 34 de ani a murit la Lauf an der Pegnitz, în ciuda încercărilor de a-l resuscita.

O anchetă preliminară a stabilit că bărbatul a atacat mai întâi o mașină de poliție, apoi a încercat să-i înjunghie pe cei trei polițiști, când au ieșit din automobil.

Polițiștii nu au fost răniți. Iranianul a fost ucis cu focuri de armă de o polițistă, într-o stație de autobuz de lângă gara feroviară a orașului cu 25.000 de locuitori.

Nu au fost făcute publice detalii despre motivul faptei, nici despre succesiunea exactă a evenimentelor.

• Te-ar putea interesa și: După înjunghierea de la Mannheim, Germania ar putea facilita deportarea afganilor și sirienilor

„Suntem de-abia la începutul anchetei”, a spus presei Heike Klotzbücher, de la procuratura din Nürnberg. El nu a putut spune unde locuia suspectul, nici dacă avusese în trecut probleme cu poliția.

Incidentul vine la puțin timp după ce un afgan a cărui cerere de azil fusese respinsă a atacat o adunare de extremă dreapta la Mannheim, în sud-vestul Germaniei, înjunghiind mortal un polițist.

Inclusiv în lumina acelui atac, politicienii germani dezbat chiar în aceste zile măsuri de accelerare a procedurilor de deportare a solicitanților de azil cu cereri respinse. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-un răspuns oferit PressOne, Mircea Geoană nu a negat categoric că ar fi reprodus din textele altora porțiuni din teza sa de doctorat.

El a spus că a lucrat „sârguincios” și „onest”, adăugând că nu simte că a încălcat „regulile din vremea respectivă”. „Acum… dacă s-au schimbat regulile între timp, e altceva”, a spus Mircea Geoană.

Press One a scris că Geoană a copiat fără să citeze sursa trei rapoarte economice ale președinților SUA: primul a fost prezentat Congresului SUA, în februarie 1999, de Bill Clinton, iar celelalte două, de președintele George W. Bush, în februarie 2002, respectiv februarie 2003.

Presa scrie că Geoană ar fi „plagiat prin traducere”, ceea ce este o practică mai greu de depistat.

Geoană a susținut lucrarea de doctorat la Academia de Studii Economice (ASE) București, în anul 2005, după 12 ani de studii doctorale. Teza s-a numit „Evoluții în zona Atlanticului de Nord. Concluzii pentru integrarea României în structurile euro-atlantice”.

Mircea Geoană este considerat un potențial candidat la președinția României, pe care a mai încercat să o obțină odată, fără succes, în 2009, când a pierdut în favoarea lui Traian Băsescu.

• Te-ar putea interesa și: Aliații partidelor românești la Chișinău sau de ce sprijină PAS-ul la europarlamentare PNL-ul

Data exactă a alegerilor prezidențiale românești din toamnă încă nu a fost stabilită.

Premierul Marcel Ciolacu are programate discuții pe această temă cu partidele, luni și marți. Inițial, alianța de guvernare PSD-PNL din România a stabilit organizarea lor în septembrie, însă liberalii ar dori amânarea lor în noiembrie.

Știre bazată pe o relatare a Europei Libere România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Marți, va avea loc examenul la Matematică, pe care urmează să îl susțină repetat 2292 elevi din toate raioanele Republicii Moldova.

Pentru ziua de miercuri este programat examenul repetat la Limba și literatura română, la care vor participa 507 elevi, iar examenul la Limba și literatura rusă va fi organizat pentru 55 de elevi.

Sesiunea suplimentară pentru absolvenții de gimnaziu se va încheia cu examenul la Istoria românilor și universală, care va avea loc pe data de 4 iulie, în cadrul căruia vor participa 802 elevi.

Testele de examen vor fi verificate în perioada 1-5 iulie de către Comisiile Raionale/Municipale de Evaluare. Rezultatele vor fi afișate la data de 6 iulie în fiecare Centru Raional/Municipal de Examene, în care s-au desfășurat examenele. Elevii pot depune cerere de examinare a contestației la centrul respectiv, la data de 6 iulie. Rezultatele finale vor fi afișate pe 8 iulie.

În sesiunea de bază, Ministerul Educației a anunțat că în opt școli în care s-au scurs testele de la examenele de clasa a IX-a au fost deschise anchete de serviciu, rezultatele cărora urmau să fie prezentate Ministerului Educației pe 20 iunie. Reprezentanții ministerului au spus pentru Europa Liberă că nu exclud că persoanele implicate în fraudarea examenelor nu vor fi sancționate. Asta pentru că responsabile de aplicarea sancțiunilor sunt autoritățile locale.

• Te-ar putea interesa și: Educației nu are pârghii pentru a sancționa persoanele implicate în fraudarea examenelor de absolvire a gimnaziului

Examenele naționale de absolvire a gimnaziului au fost susținute de circa 30.000 de elevi în perioada 3-13 iunie. În acest an, Ministerul Educației a implicat, în premieră, circa 600 de voluntari care au monitorizat corectitudinea desfășurării examenelor de absolvire a gimnaziului.

Ministrul Educației, Dan Perciun a declarat că, în pofida acestui fapt, în unele instituții au fost înregistrate nereguli, motiv pentru care, anul viitor, va înăspri condițiile de desfășurare a examenelor de clasa a IX-a.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ministerul Apărării a publicat pe 1 iulie anunțul privind începerea conssultărilor publice asupra hotărârii de guvern care prevede acest lucru.

În proiectul de decizie se arată că această inițiativă este menită să asigure „valoare pentru bani” și să dezvolte capacitățile de apărare ale statului, în contextul riscurilor regionale de securitate.

Dacă hotărârea va fi adoptată, Ministerul Apărării va fi autoritatea publică care prin intermediul Agenției Asigurare Resurse și Administrare Patrimoniu va organiza și desfășura achizițiile centralizate.

Ministerul consideră că prin centralizarea achizițiilor de muniții și armament se va reduce risipa de resurse, va fi optimizat atât procesul de aprovizionare, cât și stocurile existente.

În document se mai spune că hotărârea este compatibilă și cu acquis-ul Uniunii Europene.

„Achizițiile centralizate vor contribui la creșterea eficacității și reducerea costurilor, permițând negocierea unor prețuri mai bune și obținerea de reduceri pentru volum. De asemenea, centralizarea facilitează identificarea furnizorilor de încredere și stabilirea unor colaborări continue, asigurând condiții preferențiale de achiziție”, explică autorii inițiativei.

• Te-ar putea interesa și: Șeful armatei române discută la Chișinău despre intensificarea cooperării militare

Ministrul moldovean al Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat în repetate rânduri despre necesitatea de a moderniza echipamentul militar și armamentul Armatei Naționale.

Acum doi ani, Nosatîi spunea că circa 90% din armamentul și tehnica Armatei Naționale, inclusiv sistemele antiaeriene, sunt de producție sovietică, nu corespund cerințelor unei operațiuni contemporane și trebuie înlocuite cu echipamente mai noi.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Consiliul de directori executivi al FMI a aprobat decizia după finalizarea celei de a cincea evaluări a programului de țară susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF), și a primei evaluări a programului susținut de Mecanismul de finanțare pentru reziliență și durabilitate (RSF).

Potrivit estimărilor FMI, redresarea economiei moldovene în urma șocurilor multiple a fost mai lentă decât s-a anticipat, creșterea economică fiind în 2023 mai mică decât s-a preconizat, iar în anul 2024 - și mai modestă. Deși inflația se menține în limitele stabilite de Banca Națională a Moldovei, riscurile rămân mari și este posibilă înrăutățirea situației, dar pe termen mediu se așteaptă o creștere economică relativ robustă, potrivit unui comunicat al instituției.

Experții FMI au constatat că programul de țară se realizează, în linii mari, conform parametrilor conveniți, însă autoritățile moldovene ar trebui să mențină un „ritm puternic” al reformelor.

În urma discuțiilor de la Washington din 28 iunie, din cadrul Consiliului de directori executivi, Kenji Okamura, directorul adjunct al FMI, a declarat că autoritățile de la Chișinău ar trebui să se concentreze în continuare pe „consolidarea planurilor pentru situații neprevăzute și pe menținerea unor politici agile, pe consolidarea securității energetice și pe promovarea reformelor favorabile creșterii economice, proces sprijinit de obiectivul aderării la UE”.

• Te-ar putea interesa și: Un nou program al Băncii Mondiale pentru R. Moldova, în valoare de 40 de milioane de dolari

FMI recomandă Chișinăului, între altele, măsuri de consolidare bugetară, acumularea rezervelor și menținerea sustenabilității datoriei de stat, având în vedere scăderea preconizată a volumului finanțării din surse externe pe termen mediu, dar și reforme care să consolideze autonomia și responsabilitatea Băncii Naționale a Moldovei.

Experți FMI menționează că sunt necesare și progrese continue în reformele anticorupție. Adoptarea legii prin care va fi creată curtea anticorupție, măsură care urmează a fi realizată în această vară, ar fi un pas în direcția necesară. Autoritățile vor trebui să asigure funcționalitatea noii curți într-o manieră rapidă și eficientă, se mai arată în comunicatul instituției financiare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Agențiile de presă amintesc că Ismail Kadare a fost un candidat perpetuu la Premiul Nobel pentru Literatură, pe care nu l-a câștigat, însă, niciodată.

„Stilul lui de povestire sofisticat – asemănat adesea cu al lui George Orwell sau Franz Kafka – a inclus folosirea metaforei și ironiei pentru a revela adevărata natură a tiraniei dictatorului Enver Hoxha, care a condus Albania din 1946 până ce a murit în 1985”, notează AFP.

„Literatura a dat adesea opere magnifice în vremuri întunecate, ca și cum ar fi căutat să repare răul ce li se făcea oamenilor”, a spus, odată, Kadare.

• Te-ar putea interesa și: Ismail KADARE. Viaţa, jocul şi moartea lui Lul Mazrek

Prolificul scriitor, probabil cel mai cunoscut romancier modern din Balcani, ale cărui romane au fost traduse în 40 de limbi, a rupt cu regimul comunist de la Tirana cu câteva luni înaintea prăbușirii acestuia, în anii 1990, fugind la Paris.

Relația lui Kadare cu dictatura comunistă rămâne însă neelucidată pe deplin, unii spunând că ar fi fost un protejat al lui Hoxha, ceea ce ar explica unele gesturi ale lui de sfidare a regimului – o acuzație pe care scriitorul a respins-o mereu.

„De cine mă apăra Hoxha pe mine? Poate de Hoxha!”, a spus Kadare într-un interviu cu AFP, în 2016. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Daniil, în vârstă de 52 de ani, preia conducerea după moartea, în martie, a patriarhului Neofit.

Daniil a numit Ucraina un agresor alături de Rusia în actualul război declanșat de Moscova. El a sugerat, de asemenea, că Ucraina este o creație a lui Vladimir Lenin.

Principalul contracandidat al lui Daniil în alegeri a fost Mitropolitul Hryhoriy de Vrața, care a fost văzut ca fiind neutru în problema războiului.

Biserica Ortodoxă Bulgară are aproximativ 6 milioane de credincioși și încă 1-2 milioane de adepți în afara țării.

Cine este Daniil Vidinski

Mitropolitul de Vidin Daniel s-a născut la 2 martie 1972 în Smolean, cu numele secular Atanas Nikolov, scrie Serviciul Bulgar al RFE/RL. Și-a finalizat studiile primare și secundare în orașul natal. Și-a completat studiile superioare la Universitatea din Sofia „St. Kliment Ohridski”, unde a început să studieze filologia engleză, dar în anul următor a fost transferat la Facultatea de Teologie.

În 2008, prin decizia Sf. Sinodul a devenit episcop în biserica „Sf. Alexandru Nevski”. A fost numit vicar succesiv al Mitropolitului Nathaniel de Nevrokop și al Mitropolitului Iosif al SUA, Canadei și Australiei. Pe 4 februarie 2018 a fost ales mitropolit de Vidin.

Daniil este cunoscut pentru rusofilia sa deschisă. El a reacționat violent la închiderea Bisericii Ruse din Sofia anul trecut și și-a exprimat amărăciunea după decizia de a-l expulza pe întâistătătorul acesteia, arhimandritul Vassian, și pe alți doi clerici sub suspiciunea de spionaj.

• Te-ar putea interesa și: Bulgaria expulzează reprezentanții Bisericii Ortodoxe Ruse

În noiembrie 2022, la câteva luni după începerea invaziei ruse în Ucraina, Daniil a distribuit o scrisoare clerului din eparhia Vidin cu instrucțiuni despre cum să includă „petiții speciale pentru pace” în liturghiile lor.

În mai 2023, Mitropolia Vidinului a publicat un videoclip cu un monolog al lui Daniel. Pe înregistrare, timp de aproape o oră și jumătate, el încearcă să respingă declarațiile a doi călugări de la Muntele Athos despre războiul defensiv din Ucraina și dreptul de a-i proteja pe cei dragi.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit rezultatelor publicate luni dimineață de ministerul de Interne al Franței, „Reuniunea Națională” a lui Le Pen a obținut împreună cu aliații ei aproximativ 33% din voturi. Se situează astfel înaintea rivalilor de stânga și centriști, inclusiv a alianței „Împreună” a președintelui Emmanuel Macron, care ar fi obținut 20%. Noul Front Popular, o coaliție de stânga adunată în grabă, a obținut 28% din voturi.

Rezultatele votului, la care s-a înregistrat o participare ridicată, sunt în concordanță cu previziunile dinainte de alegeri, dar ele nu aduc claritate pe scena politică franceză.

Urmează o săptămână de negocieri politice înainte de turul doi de scrutin de pe 7 iulie. Rezultatul final va depinde de modul în care partidele concurente se înțeleg pentru a sprijini unul dintre candidații care au ieșit în turul doi în cele 577 de circumscripții uninominale ale Franței.

• _{Citește și: „Pourquoi?” sau tot ce trebuie să știți despre alegerile din Franța}

În trecut, partidele rivale de centru-dreapta și de centru-stânga s-au unit pentru a împiedica „Reuniunea Națională”, formațiune eurosceptică și anti-imigranți, să preia puterea. Dar nu este deloc limpede dacă o vor face și acum.

Duminică, mii de oameni au demonstrat pe străzile Parisului și altor mari orașe pentru a protesta împotriva extremei drepte și pentru a implora alegătorii să nu-i mai dea votul în turul al doilea.

Luni dimineață, bursa de valori de la Paris a deschis în urcare, într-un semnal că pentru investitori alegerile au adus o știre bună, anume că extrema dreaptă nu a obținut mai multe voturi decât sugerau sondajele.

Decizia președintelui francez de luna aceasta de a convoca alegeri anticipate, după ce formațiunea lui Le Pen a obținut cele mai multe voturi la europarlamentarele din 6-9 iunie, a aruncat Franța în incertitudine politică, a trimis o undă de șoc în toată Europa și dus la vânzări masive de către investitori ale acțiunilor deținute la întreprinderi franceze.

Prezența la votul de duminică a fost deosebit de ridicată, subliniind cum o criză politică îndelungată din Franța a energizat electoratul.

Un partid paria, „Reuniunea Națională” este acum mai aproape de putere decât niciodată. Le Pen a făcut eforturi să se debaraseze de imaginea de partid rasist și antisemit pe care o avea formațiunea sa, o tactică care pare să fi funcționat pe fundalul nemulțumirii alegătorilor față de Macron și partidul să u liberal, față de costul ridicat al vieții și îngrijorările tot mai mari legate de imigrație (AE).

Auditul Curții de Conturi, prezentat pe 28 iunie, concluzionează că rapoartele MAI „nu conțin, în ansamblul lor, denaturări semnificative cauzate de fraude sau erori”. Cu toate acestea, CCRM a prezentat o serie de nereguli.

În particular, CCRM a identificat peste 4.700 de angajați ai MAI care nu și-au folosit peste 412.000 de zilele de concediu. Acest fapt generează cheltuieli suplimentare de peste 192 de milioane de lei, adică cu aproape 11 milioane de lei, în comparație cu anul 2022.

Prezenți la ședința CCRM, reprezentații MAI au declarat că au elaborat un plan prin care vor să soluționeze problema zilelor de concediu restante până la finele anului 2029.

Dar restanțele de concediu au loc în condițiile în care MAI duce lipsă de aproape 2.500 de angajați (13,7% din efectivul total). Experții CCRM au constatat că în cadrul structurilor MAI este un grad înalt de fluctuație a personalului. În 2023, MAI a angajat în jur de 2.260 de persoane, în timp ce au fost eliberate aproape 2.390 de persoane.

Curtea de Conturi a relatat și despre alte observații, care au avut impact asupra „bunei guvernări” a banilor publici.

Astfel, experții CCRM spun că în rapoartele MAI nu a fost indicată valoare a 75 de clădiri și opt terenuri. Totodată, o instituție nespecificată din subordinea MAI a reflectat „neregulamentar” peste 60 de milioane de lei, pe când alte două structuri au clasificat tot „neregulamentar” valoarea unor rețele de radiocomunicații, ceea ce a condus la subevaluarea soldului grupei de conturi ,,Instalații de transmisie” cu 252 de milioane de lei și subevaluarea altor solduri.

Per ansamblu, opinia CCRM privind rapoartele MAI este una „cu rezerve”. În acest sens, Curtea de Conturi a emis mai multe recomandări pentru remedierea problemelor identificate.

De asemenea, CCRM s-a expus privind remedierea problemelor identificate la MAI anul trecut. Curtea de Conturi spune că nivelul de implementare de către MAI a recomandărilor este „mediu”.

Până acum, din 12 recomandări formulate de experții CCRM pentru corectarea greșelilor din 2022, MAI a implementat integral doar patru recomandări și șase - parțial.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Inspectoratul General al Poliției (IGP) a anunțat, pe 29 iunie, că alți doi bărbați implicați s-au predat benevol poliției și au fost reținuți pentru 72 de ore. Inițial, poliția spunea că cei doi ar fi fugit în străinătate.

• Te-ar putea interesa și: Un consilier socialist de la Bălți, reținut după ce s-ar fi bătut într-un restaurant

La rândul său, socialistul Moroșan și alte trei persoane au fost plasate în arest preventiv pentru 30 de zile, în urma unei decizii a Judecătoriei Bălți, scrie presa locală.

Potrivit oamenilor legii, cei reținuți sunt cercetați pentru huliganism și riscă până la cinci ani de închisoare sau o amendă de la 37.500 de lei la 67.500 de lei.

Maxim Moroșan, candidatul socialiștilor pentru funcția de primar de Bălți la localele din 2023, a fost reținut de poliție, după ce câteva înregistrări video, cu o bătaie într-un restaurant din capitala de nord, au apărut pe internet.

Pe rețele circulă mai multe video-uri, inclusiv unul publicat pe canalul oficial de Telegram al IGP.

Polițiștii au mai precizat că altercația între două grupuri de bărbați a avut loc pe 26 iunie, atât în fața localului, cât și în interior.

Acuzații reciproce între partidele lui Dodon și Usatîi

Partidul Socialiștilor (PSRM) consideră că altercația este, de fapt, un „atac asupra lui Moroșan” și o „provocare criminală organizată”, în spatele căreia ar sta niște grupări subordonate politicianului Renato Usatîi.

„Anterior, la adresa lui Maxim Moroșan au fost lansate amenințări și i s-a cerut să părăsească orașul Bălți și să se retragă din politică”, afirmă socialiștii.

Partidul Nostru (PN), condus de Usatîi, a respins acuzațiile socialiștilor și a spus că PSRM este un „partid de mincinoși”.

Potrivit PN, Moroșan ar fi „unul dintre soldații” lui Grigore Karamalak, zis Bulgaru, un „hoţ în lege”, care în 1998 a fugit din Republica Moldova fiind anchetat pentru omor, şantaj, torturi ș.a.

„Nu ne-a mirat ce s-a întâmplat în cazul violențelor de la Bălți cu implicarea lui Maxim Moroșan. Astfel de situații au fost foarte multe, atât la Bălți, cât și, anterior, la Moscova”, se arată în comunicatul PN.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit unui comunicat al Ministerului Mediului, calitatea apei în râul Nistru se încadrează în „limitele claselor de poluare” din cauza vărsării apelor reziduale, iar situația nu prezintă pericol pentru populație și biodiversitate.

Totodată, calitatea apei urmează să se îmbunătățească treptat, pentru că râul Nistru are un debit mare de apă, iar concentrația apelor reziduale se dispersează.

Concluziile vin după ce inspectorii Agenției de Mediu au examinat, în laborator, probele din mai multe zone ale râului Nistru în urma informaților cu privire la avaria sistemului de canalizare din Tighina, apărute în presă pe 20 iunie.

• Te-ar putea interesa și: Agenția de Mediu a prelevat probe din râul Nistru, poluat după avaria sistemului de canalizare de la Tighina

Atunci, Ministerul Mediului informa că avaria la sistemul de canalizare al orașului Tighina a fost înlăturată de structurile orășenești, dar râul Nistru se considera a fi poluat pe sectorul din apropierea municipiului.

În aceste condiții, ministerul recomanda populației din zona adiacentă să evitare scăldatul în Nistru și să nu permită adăpatul animalelor în zona aval de Tighina.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Partidul „Șansă”, afiliat oligarhului fugar, Ilan Șor, care a fost condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare, a contestat decizia din 6 februarie a Curții de Apel Chișinău care a dat dreptate Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), atunci când, la 3 noiembrie 2023, a anulat înregistrarea candidaților formațiunii politice „Șansă”.

În plus, judecătorii CSJ au menținut încheierea din 1 februarie a Curții de Apel Chișinău, în care a fost respinsă cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate. Decizia este irevocabilă.

Magistrații CSJ spun că decizia CSE a fost emisă în condiții excepționale, cu două zile înainte de alegerile locale și după ce SIS a făcut publice încălcările candidaților Partidului „Șansă”.

Judecătorii declară că în mod normal, SIS trebuia să ia legătura cu fiecare organ electoral local în parte și să ceară excluderea candidaților din cursa electorală sau să se adreseze Comisiei Electorale Centrale pentru ca cea din urmă să transmită sesizările organelor electorale locale. Însă, astfel de măsuri ar fi fost ineficiente, în condițiile unui termen atât de restrâns, a concluzionat completul de judecată.

La 12 decembrie 2023, Curtea de Apel Chișinău a anulat dispoziția CSE prin care candidații Partidului „Șansă” au fost excluși din alegerile locale din 5 noiembrie. „Actul administrativ normativ anulat nu produce efecte juridice din momentul în care prezenta hotărârea devine definitivă”, au menționat judecătorii.

• Vezi și: Excluderea candidaților „Șansă” din alegerile locale, anulată de instanță la o lună după scrutin

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 14 decembrie 2023, CSE a depus recurs împotriva hotărârii din 12 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii cu adoptarea unei noi decizii privind respingerea cererii de chemare în judecată.

Prin decizia CSJ din 22 decembrie 2023, au fost admise recursurile depuse de CSE și Serviciului de Informații și Securitate. Atunci, s-a casat integral hotărârea Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2023 și s-a restituit cauza de contencios administrativ.

Prin încheierea din 1 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea depusă de Partidul ,,Șansă” privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 205 alin. (1) și (2) din Codul administrativ.

Ulterior, prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 6 februarie 2024, contestația depusă de Partidul Politic ,,Șansă” împotriva CSE a fost respinsă drept neîntemeiată.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Informația a apărut inițial pe canalul de Telegram „Rodnoi zvuk” (Sunet nativ), scrie Current Time.

UE a impus sancțiuni împotriva Gagarinei și Shaman la începutul acestei săptămâni. Restricțiile împotriva lui Leps au fost impuse de UE în decembrie 2022. Cicerina, Gazmanov și liderul Liube, Nikolai Rastorguev, au căzut sub sancțiunile UE în octombrie 2022.

Anterior, paginile Spotify ale unui număr de cântăreți ruși au fost piratate, inclusiv Slava Marlow, Soda Luv, Yanix, Dzhizus și Lida. Unora dintre artiști li s-au schimbat avatarele de către hackeri, în timp ce lui Shaman i-au dispărut toate melodiile. În octombrie 2023, hackerii au spart conturile lui Leps, Gazmanov și ale altor artiști. Profilurile muzicienilor conțineau o imagine a artistului Clonnex din Lviv cu titlul „Opriți războiul din Ucraina”.

• Vezi și: Cântărețul rus Filip Kirkorov neagă că a primit 200.000 de dolari de la Partidul Șor

Spotify este cel mai mare serviciu de streaming din lume care vă permite să ascultați muzică, podcasturi și cărți audio. În aprilie 2024, mai mult de 600 de milioane de persoane erau abonate la acesta.

În Rusia, serviciul a fost lansat oficial în iulie 2020. În aprilie 2022, din cauza invaziei rusești la scară largă din Ucraina, Spotify a încetat să funcționeze în Federația Rusă, apoi compania și-a lichidat entitatea juridică rusă. (C.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te