Președinta Maia Sandu a început luni prima vizită oficială la instituțiile de la Bruxelles ale Uniunii Europene, discutând cu oficialii de acolo, cum era de așteptat, aspirațiile de integrare europeană ale R. Moldova și sprijinul așteptat de la UE pentru consolidarea democrației și accelerarea reformelor, dar și pentru combaterea pandemiei de COVID-19. Corespondenta Europei Libere a pregătit o evaluare a discuțiilor avute de Maia Sandu, cerând opinii avizate, la Chișinău.
În cea de-a doua zi a vizitei, președinta Maia Sandu a avut o întâlnire cu președintele Parlamentului European, David Sassoli, dar și cu eurodeputaţi, în special români, care se ocupă de relaţiile cu Moldova din două formaţiuni importante din legislativul european – PPE şi Renew Europe – care de-a lungul anilor au acordat atenţie deosebită R. Moldova promovând diverse măsuri în sprijinul ei.
În cadrul discuţiilor lideră de la Chişinău Maia Sandu a anunţat că au fost abordate mai multe subiecte prioritare, în special, lupta împotriva corupției, accelerarea accesului la vaccinul anti-Covid, obținerea unui sprijin pentru agricultorii afectați de secetă și pentru întreprinderile mici și mijlocii. S-a mai discutat despre evoluțiile politice interne din R. Moldova şi despre o colaborare bilaterală strânsă în pofida lipsei unui guvern funcțional la Chișinău.
Subiecte similare au fost discutate luni la întâlniri la cel mai înalt nivel în cadrul instituțiilor UE, cu şefii Comisiei Europene, Consiliul European şi al diplomaţiei UE, precum şi cu mai mulţi comisari europeni.
Analistul politic Alexei Tulbure, fost ambasador moldovean la ONU și Consiliul Europei, consideră că şefa statului Maia Sandu va reveni de la Bruxelles cu rezultate palpabile.
„Dacă ne uităm la programul întrevederilor, vedem că Maia Sandu a fost acceptată practic de toată conducerea UE... De aici tragem concluzia că Maia Sandu vine cu o asigurare din partea UE pentru un suport substanțial, concret şi divers, suport politic, suport intelectual în domeniul expertizei şi suport, bineînţeles, financiar. Noi deblocăm situaţia asta de relativă izolare în care ne aflăm”.
Alexei Tulbure precizează însă că sprijinul european promis la Bruxelles, în marea lui parte, se va putea materializa doar după depăşirea crizei politice interne şi învestirea unui nou guvern.
„După instaurarea unui nou duvern democratic, pro-european, un guvern cu un suport stabil în parlament, numai atunci vom putea vorbi despre o nouă etapă în relaţiile noastre cu UE şi despre un nou start în reforme.”
În cadrul discuţiilor purtate cu oficiali europeni Maia Sandu a atins şi subiectul ajutoarelor din Fondul de urgență macro-financiar. Prima tranşă în valoare de 50 de milioane de euro Chişinăul a primit-o în luna noiembrie anul trecut. Ea a fost acordată necondiţionat. Termenul limită pentru a accesa a doua tranșă în valoare tot de 50 de milioane de euro expiră în septembrie. Ea vine cu o serie de condiţii greu de îndeplinit în lumina crizei politice interne şi a unor eventuale alegeri anticipate care se profilează, consideră Iulian Groza, director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene şi fost ministru-adjunct de externe.
„Fără un guvern cu mandat deplin şi fără un parlament capabil să voteze aceste măsuri şi reforme evident că nu va fi posibil, respectiv R. Moldova nu va putea beneficia de cea de-a doua tranşă de 50 de milioane, mai ales că, din păcate, la sfârşitul anului trecut, în decembrie, Parlamentul a reuşit să adopte nişte legi care contravin spiritului şi condiţionalităţilor stabilite în Memorandumul de înţelegere pentru accesarea acestei asistenţe macro-financiale. În special vorbit de legile care vizează sistemul de integritate şi anticorupţie.”
Ce pârghii ar avea totuşi UE să sprijine Moldova în lipsa unui guvern funcţional? Mai multe, spune Iulian Groza, de exemplu, să livreze R. Moldova vaccinuri anti-Covid, să continuă să ofere ajutoare materiale pentru a sprijini sistemul de sănătate din Moldova şi categoriile afectate de pandemie. În derulare rămân şi multiple proiecte lansate anterior de sprijin, între altele, a întreprinderilor mici şi mijlocii sau a comunităţilor locale.
