Cele nouă ţări din Flancul Estic al NATO, printre care si România, reunite în weekend la Varşovia, au anunțat că doresc o „prezenţă întărită” a Alianţei Nord-Atlantice în regiunea lor, iar președintele român Klaus Iohannis a avertizat la acel mini-summit asupra faptului că distanţa faţă de Rusia nu mai e o garanţie a securităţii.
La ora actuală, prezența militară NATO în regiune e limitată la forţele terestre. Ea ar trebui să fie extinsă la componentele naval şi aerian, a declarat preşedintele polonez Andrzej Duda.
Această cerere a fost exprimată în timpul discuţiilor asupra securităţii la Marea Neagră, la care au participat țările din „B9” (Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Republica Cehă, aceasta din urmă fiind reprezentată de preşedintele parlamentului), grup denumit astfel după prima lor reuniune, la Bucureşti, în 2015.
Klaus Iohannis a insistat asupra importanţei Mării Negre şi a pledat pentru „o abordare integrală a Flancului Estic”. „Atâta vreme cât suntem uniţi, suntem puternici”, a spus Iohannis.
Liderii „B9” au adoptat o declaraţie comună în care cer summitului NATO, programat pentru iulie la Bruxelles, să întărească unitatea Alianţei şi să pregătească un răspuns la ameninţarea „hibridă” a Rusiei.
Summitul NATO din 2018 trebuie să întărească unitatea Alianţei şi să dea un răspuns integral la ameninţările actuale, printre care ameninţarea hibridă...
Expresia „strategie de război hibridă” descrie tacticile care i-au permis Rusiei să anexeze în 2014 Crimeea, îmbinând dezinformarea, ameninţările asupra infrastructurilor civile şi intervenţia sub acoperire a forţelor speciale.
Întărirea NATO în Europa Centrală a fost decisă pentru a răspunde la îngrijorările suscitate de anexarea Crimeei şi de conflictul separatist din Ucraina.
„Summitul NATO din 2018 trebuie să întărească unitatea Alianţei şi - în spiritul principiului de 360 de grade - să dea un răspuns integral la ameninţările actuale, printre care ameninţarea hibridă, cu care se confruntă aliaţii”, declară autorii acestui document.
Ei reafirmă doctrina NATO privind Rusia - care combină disuasiunea şi deschiderea spre dialogul politic - şi angajamentul de a aloca 2% din PIB pentru apărare.
Tot la summit, Klaus Iohannis a vorbit despre irelevanţa geografiei în contextul acţiunilor agresive ale Rusiei. După ce preşedintele parlamentului ceh, Radek Vondracek, şi-a exprimat „uşurarea” că ţara sa nu are o frontieră comună cu Rusia, Iohannis i-a răspuns că distanţa geografică nu mai e o garanţie a securităţii, făcând aluzie la cazul Skripal, încercarea de asasinare a unui transfug rus la Londra.
„Sigur, Cehia nu e lângă flancul estic, dar Salisbury este? Vedem cum, deodată, geografia nu mai contează cu adevărat”, a spus Iohannis.
„Trebuie să ţinem cont de vechile tactici, dar abordarea s-a schimbat complet. Dat fiind progresul fantastic al tehnologia - şi nu mă gândesc doar la mediul online - abordarea militară s-a schimbat atât de mullt încât distanţa geografică e doar un factor de luat în calcul, dar nu mai e un factor strategic”, a continuat preşedintele României.
„Trebuie să fim serioşi în privinţa NATO. Nu e suficient să mergem la summit-uri şi să spunem că avem nevoie de întărirea prezenţei NATO pe flacul estic. Lucrurile trebuie să înceapă de acasă şi fiecare dintre noi să facă ceea ce trebuie pentru a îşi pregăti ţara, cheltuielile de apărare, şi a le integra apoi în strategia mai amplă a NATO.”
„Avem o mare problemă pe flancul de est, numită Rusia, şi suntem hotărâţi să continuă să acţionăm aşa cum a făcut-o NATO în ultimii ani. Lăsăm canalele de comunicare deschise, dar trebuie să avem o defensivă puternică şi o postură de descurajare.”
