Linkuri accesibilitate

Cum afectează războiul din Ucraina exporturile agricole moldovenești


Imagine generică

Războiul din Ucraina schimbă radical direcția exporturilor de produse agricole, afectate fiind și lanțurile logistice de import din spațiul CSI a îngrășămintelor minerale pe care se miza în proporție de peste 80 la sută. Agricultorii moldoveni sunt puși în situația să tranziteze România, numai că până acum această cale nu a fost niciodată prioritară pentru exportul de cereale, dar pentru alte produse agricole, au atras atenția mai mulți reprezentați ai sectorului, prezenți la o dezbatere organizată de Institutul Viitorul.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:39 0:00

Pentru agenții economici, producători și exportatori agricoli, pierderea conexiunilor comerciale cu Ucraina înseamnă contracte nerealizate și nevoia unor soluții rapide pentru a-și direcționa producția. Igor Grigoriev, directorul executiv al Asociației Exportatorilor de Cereale Agrocereale, spune că riscul pierderilor ține nu doar de paralizarea tranzitului spre Ucraina, dar și de blocarea a mari cantități de cereale în porturile ucrainene care asigurau până cea mai avantajoasă cale pentru exporturi.

„Logistica de exporturi și de importuri era prin porturile ucrainene Iujnaia-Odesa-Cernomorsk și, pentru exportul de cereale, în mare măsură - Reni. Este portul a cărui 90 la sută din activitate se datorează agenților economici din Republica Moldova, care și-au făcut cele mai mari investiții acolo în ultimii 15-20 de ani. Portul Reni astăzi lucrează la o capacitate de 20 de procente din volumul care era până la război”, a explicat Igor Grigoriev, în dezbaterea de la IDIS Viitorul.

Producătorii moldoveni au acum la îndemână două căi de export, prin România și prin portul Giurgiulești, care oferă două ferestre navale- prin Portul Liber Internațional și prin Portul de stat de pe Prut, care este unul mic și prin care „este dificil să lucrezi”, a precizat în timpul discuțiilor Eduard Bulgac, președintele Asociației Patronale a Producătorilor Agricoli Ungheni.

„Noi astăzi putem acosta în portul de stat doar cu niște nave mici care transportă maxim 1.200 de tone. Desigur că asta aduce dificultăți. Dacă pe același segment de timp ai un vas care acostează și încarcă, descarcă trei mii de tone, și alta-i când în tot același timp manipulăm cu doar 700 de tone. Scade eficiența fluxului marfar și la intrare, și la ieșire”, consideră Eduard Bulgac.

Transportul naval este mai rentabil din punct de vedere economic și din acest motiv producătorii agricoli insistă de mai multă vreme ca autoritățile să se implice și să permită amenajarea unor cheiuri pe râului Prut, la care să poată acosta nave care transportă mărfuri și să nu depindă astfel de portul Giurgiulești. Ar fi o soluție oportună în situația actuală complicată pentru fermieri, au apreciat participanții la discuție.

O altă idee avansată de aceștia se referă la îmbunătățirea infrastructurii feroviare, pe care deja mizează într-o proporție mai mare.

Prezent la dezbateri, Oleg Tofilat, directorul general al Căii Ferate din Moldova spune că actualmente, problema care iese în față ține de capacitățile de transportare a cantităților mari de cereale.

„Vagoane sunt puține, dar solicitări sunt multe. Trebuie să alocăm niște resurse limitate la niște cereri mult mai mari decât resursele”, a precizat șeful de la CFM.

Pe de altă parte, chiar dacă ar există capacități sporite de transportate, intervine problema infrastructurii de recepționare. Oleg Tofilat a declarat că 288 de vagoane staționează momentan la terminalul vamal din orașul ucrainean Reni.

Producătorii care au dezbătut problema exporturilor nu au deocamdată soluții certe. Mai întrevăd o cale de ieșire prin portul din Galați, doar că în acest caz este nevoie nu doar de implicarea autorităților moldovene, dar și a celor din România.

Previous Next

XS
SM
MD
LG