Chișinău Arena este gata de 3 ani, dar nu poate fi dată în exploatare în lipsa unor căi de acces. Între timp, statul suportă cheltuieli de ordinul milioanelor pentru a întreține complexul format din trei clădiri, o sală polivalentă, un centru acvatic și un club de tenis.

Europa Liberă a făcut un tur al arenei și a descoperit că toate încăperile sunt mobilate și dotate cu echipamente, însă pline de praf. Administratorul Eduard Calancea spune că, după o curățenie generală, sălile vor fi gata pentru a găzdui evenimente sportive și culturale.

De exemplu, în arena mare, cu o capacitate de circa 5.000 de persoane, pot fi organizate competiții de baschet, volei și lupte, dar și concerte sau expoziții. Sala poate fi configurată în funcție de necesități, pardoseala fiind demontabilă. Pe lângă tribune, în încăpere sunt instalate mese pentru arbitri, un ring de lupte și tehnică pentru transmisiuni video, cu patru ecrane led și un sistem acustic.

Potrivit lui Calancea, echipamentele au fost testate și funcționează. Pentru a le menține într-o stare satisfăcătoare, temperatura în arena mare nu ar trebui să coboare sub 12 grade Celsius, de aceea sistemele de încălzire și cele de ventilare sunt pornite în funcție de vreme.

Deoarece nu este folosită, Chișinău Arena nu produce venituri. Ca să fie achitate facturile la energia electrică, apă și gaz, din bugetul de stat, în anul 2020, au fost alocate 5,2 milioane de lei. O parte din cheltuielile de întreținere a fost acoperită din banii obținuți din diferența de curs valutar la tranșele anuale transferate partenerului privat turc.

Către arenă ar trebui să fie construite două drumuri: unul de pe traseul Chișinău-Orhei și altul dinspre strada Bucovinei. Pentru primul, guvernul a alocat, pe 14 septembrie, 24 milioane de lei din fondul de rezervă. Tot atunci, ministrul infrastructurii, Andrei Spînu, a declarat că intrarea de pe strada Bucovinei nu poate fi făcută, deocamdată, deoarece terenul necesar se află în proprietate privată.

Pentru ca arena să fie dată în exploatare, procesul verbal de recepție a lucrărilor de construcție trebuie să fie avizat de Agenția pentru Supraveghere Tehnică (AST). Eduard Calancea susține că instituția a primit documentul încă în iunie 2021, dar a refuzat să-l semneze, pentru că lipsesc căile de acces și devizul de cheltuieli, care ar urma să fie prezentat de compania turcă.

Administratorul crede că, după ce va fi pus în funcțiune, complexul va deveni profitabil în câțiva ani. Potrivit lui, sala polivalentă corespunde tuturor standardelor pentru a găzdui competiții internaționale, iar pe lângă centrul acvatic și terenurile de tenis ar putea fi deschise școli sportive specializate. Cetățenii vor putea avea acces aici contra unei taxe. În centrul acvatic, pe lângă bazinul destinat competițiilor, mai există o sală de fitness, un parc acvatic pentru copii, saună și baie turcească.

Chișinău Arena a fost construită în urma unui proiect de parteneriat public-privat controversat, inițiat de guvernarea democrată, în 2018. Statul a alocat atunci un teren de 69 de hectare, luate de la Colegiul de Viticultură și Vinificație. Complexul este amplasat pe 10 hectare, celelalte 59 fiind nefolosite la moment.

În octombrie 2019, pe când guvernul era condus deja de Maia Sandu, Procuratura Anticorupție a pornit o anchetă privind pretinse ilegalități comise la realizarea contractului de parteneriat public-privat pentru proiectarea și construcția arenei polivalente. Mai exact, era vorba de terenul alocat și de suma contractului. Dosarul se află încă la faza de urmărire penală.

Valoarea contractului încheiat în august 2018 este de 44,5 milioane de euro. Statul urmează să plătească investitorului turc care a construit complexul în tranșe, timp de 11 ani. După ce vor fi transferate tranșele pentru anul 2022, pentru care au fost alocați deja bani din bugetul de stat, partenerul privat urmează să mai încaseze, conform planului din contract, încă 25 de milioane de euro.