O minoră a ajuns în atenția opiniei publice după ce a fost filmată cu un telefon mobil, fiind agresată de cinci tineri într-o grădiniță din Cărbuna, Ialoveni. Potrivit poliției, imaginile violente au fost expediate în urmă cu două zile de un cetăţean care a sesizat oamenii legii. Nu este clar în ce condiții filmulețul a ajuns de la poliţie la jurnaliști, fiind difuzat de mai multe posturi de televiziune şi portaluri de ştiri. Președinta Consiliul de presă, Viorica Zaharia, admite că ar putea fi vorba de o scurgere de informații. Ea a îndemnat instituțiile media să trateze profesionist cazurile de violenţă, mai ales că astfel de imagini, chiar dacă sunt blurate, reprezintă tratament degradant şi umilitor şi afectează atât copiii, cât şi adulții.
Acest material video a afectat emoțional un număr foarte mare de oameni, a provocat o reacţie de alertă, este de părere președinta centrului „La strada”, Ana Revenco. Lucru cel mai grav, potrivit expertei, a fost făcută publică identitatea fetei, fără ştiinţa şi acordul ei. Nu i-a fost dat numele, dar multe detalii din viaţa ei, şi, ținând cont de comunitatea mică din care provine, acest lucru o face extrem de vulnerabilă, fiind condamnată ca această traumă să o însoțească pe parcursul întregii vieţi.
Ana Revenco: „Ea într-un fel produce o stare de neîncredere faţă de ceea ce este în jur. Automat ființa umană începe să caute soluţia: «Dar cine este vinovat de starea asta a mea şi de tot ce se întâmplă?» Şi cu regret, deseori, începe o blamare şi blamare nu a celor care se fac responsabili. Transferul într-un fel a responsabilității pentru cele întâmplate de pe umerii adulților – fie că vorbim despre părinți, fie că vorbim despre specialiști, autorități – de a sesiza şi a interveni la timp pe umerii copilului. El este vinovat de cele întâmplate. Iată aşa societatea învață să se protejeze pe sine, blamând pe altul”.
Preşedinta Centrului „La strada” spune că în Republica Moldova există o lege prin care cei care difuzează filme cu acţiuni violente faţă de copii pot fi atraşi la răspundere, doar că prevederile ei nu se aplică.
Indiferent de faptul de unde au venit aceste înregistrări, instituțiile media poartă responsabilitate pentru conținutul difuzat, spune Viorica Zaharia, preşedinta Consiului de presă, organ de autoreglementare a presei. În cazul televiziunilor, la modul teoretic, Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) ar trebui să supravegheze corectitudinea tratării imaginilor şi ca telespectatorul să nu fie afectat emoțional. La modul practic însă CCA nu ar fi foarte ferm în sancționarea derapajelor, invocând lipsa de resurse umane ori necesitatea de a face singură monitorizări, spune Viorica Zaharia. Cât ţine de presa scrisă şi cea online, aici lipsesc reglementări clare. Există un cod deontologic al presei, dar în baza căruia nu pot fi aplicate sancțiuni.
„O mare responsabilitate în acest caz i-a revenit poliţiei, Ministerului de Interne. Eu am suspiciuni serioase în ce priveşte faptul că anume poliţia a fost acea care a transmis presei imaginile. Dacă este aşa, dacă se va confirma, poliţia a încălcat legea”.
Cum au ajuns imaginile de la poliţie în presă? Am vrut să-i adresăm această întrebare şefului adjunct al Inspectoratului General de Poliţie, Gheorghe Cavcaliuc, cel care a oferit mai multe detalii jurnaliştilor. La numărul lui de telefon a răspuns consilierul său Mihai Muşet.
„Nu cunosc, chiar nu pot cu nimic ajuta. V-aş sugera să faceți legătură cu serviciul nostru de presă”.
Nici la serviciul de presă nu am reuşit să aflăm răspunsul la întrebarea noastră.
Singura soluţie în această situaţie văzută de președinta Consiliului de presă, Viorica Zaharia, este ca un număr cât mai mare consumatori de presă să sesizeze la Consiliul Coordonator al Audiovizualului şi Consiliul de presă. Cu cât mai multe astfel de plângeri vor fi, cu atât mai repede ar putea dispărea din spațiul informațional materiale cu conţinut violent.
