La un an de la intrarea în vigoare a legii care interzice fumatul în locuri publice, mai sunt încă antreprenori şi manageri de instituţii publice care închid ochii atunci când se fumează în încăperi. Vestea bună e că numărul acestora este sub zece procente. La această concluzie au ajuns experţii Centrului pentru politici şi analize în sănătate, care au monitorizat peste 300 de restaurante şi cafenele, 70 de instituţii de învăţământ şi tot atâtea instituţii medicale din Chişinău, Bălţi şi Cahul. Mai multe în relatarea Dianei Răileanu:
Obligaţia de a afişa semnul „în acest local nu se fumează” o respectă marea majoritate a antreprenorilor, însă nu toţi ţin cont de mesajul transmis. Astfel, în unul din zece localuri din Chişinău, Bălţi sau Cahul se fumează: la vedere, pe ascuns sau afară, dar la o distanţa mai mică decât cei zece metri permişi.
O altă concluzie a studiului realizat de Centrul de politici şi analize în sănătate e că nu toţi angajaţii restaurantelor sau cafenelelor cunosc legea care interzice fumatul în localuri publice. Bunăoară, în aproape 20 la sută din restaurantele monitorizate se fuma narghilea. Explicaţia chelnerilor era că narghileaua nu conţine tutun, prin urmare nu vedeau o problemă în consumarea acesteia în local. Fals, spune coordonatorul de programe în cadrul Centrului de Politici şi Analize în Sănătate, Ghenadie Ţurcanu:
„Toată problema este în fumul eliminat. Fumul de narghilea conţine aceleaşi substanţe dăunătoare, particule care afectează sănătate, cu excepţia că în narghilea nu se conţine nicotină. Dar, după nivelul de toxicitate, după nivelul de gudron şi de alte substanţe chimice care se conţin în fumul de narghilea el este la fel de toxic.”
Atunci când încalcă legea, chelnerii şi managerii localurilor sunt foarte inventivi. De exemplu, nu pun scrumiere pe masă, semn că în local nu se fumează, în schimb se fac a nu vedea clienţii care scutură scrumul în pahare, farfurii sau sticla de bere.
Din martie, după ce autorităţile au dublat practic amenzile, un antreprenor care încalcă legea antifumat în locuri publice va scoate din buzunar peste 20.000 de lei. Un om de afaceri de bună credinţă s-ar feri de asemenea situaţii, nu şi cei care duc o contabilitate dublă, explică Ghenadie Ţurcanu. Mai multe localuri din cele monitorizate au eliberat bonuri de casă doar la cererea reprezentanţilor Centrului de Politici şi Analize în Sănătate:
„Astfel ei au bani care nu sunt contabilizaţi şi pot achita aceste amenzi sau obţin profit necontabilizat şi din acest profit îşi menţin afacerea pe piaţă. Or, pentru acele cazuri de eliberare a bonului fiscal la ora 22:37 seara cu numărul 001 şi localul plin de clienţi, trebuie să ne pună în gardă. Vă imaginaţi câte zeci de bonuri sau chiar sute de bonuri nu au fost contabilizate?”
Datele autorităţilor arată că la un an de la intrarea în vigoare a Legii antitutun, oamenii legii au documentat aproape 8.000 de încălcări. Reprezentanta Asociaţiei Studenţilor şi Rezidenţilor în Medicină, Cristina Ursoi, crede că numărul putea fi mult mai mare, dacă cetăţenii ar fi fost mai activi şi ar fi sesizat poliţia sau Centrul pentru Sănătate Publică atunci când vedeau că se fumează în locuri interzise:
„Atunci când mergeam cu medicii inspectori de la Centrul pentru Sănătate Publică, ei se plângeau de faptul că nu li se permite să meargă de sinestătător cu controalele ci doar în baza unor sesizări ei pot verifica aceste localuri. Îndemnul ar fi către cetăţeni: atunci când vedeţi că se fumează, este foarte simplu să trimiteţi o sesizare în format electronic la centrul de sănătate publică şi atunci ei pot să meargă, pot să verifice acest local, să întocmească procese verbale şi să pună amenzi.”
De rând cu restaurantele şi cafenele din Chişinău, Bălţi şi Cahul, reprezentanţii Centrului pentru Politici şi Analize în Sănătate au monitorizat şi aproape 140 de instituţii de învăţământ şi sănătate. În cazul acestora este interzis fumatul şi pe teritoriul aferent, însă la o instituţie de învăţământ din Bălţi şi una medicală din capitală erau amenajate spaţii pentru fumători.
