Fiecare al zecelea student din Republica Moldova este cetățean străin, iar majoritatea provin din India. Una dintre ei este Dreyah Candice Dympep, studentă în anul V la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” (USMF) și vicepreședintă a Asociației Studenților și Rezidenților la Medicină, responsabilă de studenții internaționali.
Dreyah este originară din Shillong, capitala statului Meghalaya din nord-estul Indiei, o regiune supranumită „Lăcașul norilor”, fiind una dintre cele mai umede zone de pe planetă. Dincolo de climă, Meghalaya este cunoscută și pentru un specific cultural rar. Societatea este matriliniară: numele de familie se transmite pe linie maternă, iar proprietățile sunt moștenite, prin tradiție, de fiica cea mai mică.
Fiind singura fată din familie, Dreyah a crescut într-o cultură în care femeile ocupă un loc central în comunitate. Ajunsă în Republica Moldova, ea spune că a fost impresionată de faptul că țara are o femeie președinte și de amploarea cu care este marcată ziua de 8 Martie.
Planul său inițial era să studieze medicina în China, unde fratele său mai mare absolvise aceeași specialitate. Pandemia de COVID-19 a schimbat însă aceste planuri. Dreyah a ales USMF din Chișinău, atât datorită costurilor mai accesibile, cât și pentru reputația instituției și accentul pus pe pregătirea practică. Astăzi, pe lângă studiile medicale, ea este implicată și în reprezentarea studenților internaționali, dar și în alte activități extracurriculare.
Înainte să ajungă la Chișinău, nu știa mai nimic despre Republica Moldova. Una dintre cele mai mari surprize a fost limba. Ea și colegii săi se așteptau ca majoritatea oamenilor să vorbească engleza, așa cum R. Moldova e o țară europeană, însă realitatea s-a dovedit diferită.
Primele luni au fost dificile din cauza problemelor de comunicare în transportul public, magazine sau în alte situații cotidiene. Deși universitatea oferă cursuri de limba română timp de doi ani, Dreyah spune că pentru mulți studenți internaționali acestea nu sunt suficiente pentru a depăși bariera lingvistică și a ieși din „bula” în care trăiesc.
Potrivit ei, faptul că majoritatea cursurilor de specialitate se desfășoară în limba engleză și că studenții străini sunt cazați în cămine separat de cei moldoveni reduce oportunitățile de a practica limba română și de a interacționa mai mult cu societatea locală.
În acest episod din „Laboratorul social”, Dreyah mai povestește:
- Cum i se par moldovenii și care dintre obiceiurile locale i s-au părut neobișnuite;
- Cum interacționează studenții internaționali cu pacienții din spitalele în care își fac practica;
- Dacă s-a simțit vreodată discriminată din cauza faptului că provine dintr-o altă țară;
- Ce crede despre atitudinea moldovenilor față de imigranții din alte țări;
- Ce locuri din R. Moldova a vizitat și care sunt bucatele moldovenești preferate;
- Ce crede că nu apreciază moldovenii la propria lor țară;
- Cum i se par spitalele din Chișinău;
- Cum este să te maturizezi la mii de kilometri de familie.
***
Podcastul „Laboratorul Social”, unde luăm mostre de societate – oameni, idei, fenomene, procese - și le studiem la microfon, a fost conceput din start ca un spațiu public și sigur pentru a pune în cuvinte și a înțelege mai bine ceea ce ni se întâmplă ca indivizi și ca societate într-o lume în schimbare rapidă.
Acum, după ce câteva runde de alegeri au readus la suprafață resentimentele acumulate în timp și care, în lipsa unei culturi a dialogului, au accentuat divizarea, ne propunem să abordăm, prin povești personale, subiecte sensibile ce țin de identitate și relații interetnice în Republica Moldova. Dar nu ne vom opri doar la acestea, pentru că vrem să descoperim împreună și alte povești despre cum se schimbă această societate.
Urmărește „Laboratorul social” pe YouTube și pe moldova.europaliberă.org.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
