Bine v-am găsit, doamnelor și domnilor! La microfon e Vasile Botnaru, moderatorul emisiunii „Punct și de la capăt”.
Oricât ar încerca să fardeze vânătoarea de voturi, tot mai agresivă și mai fără de scrupule pe măsura avansării spre deznodământul scrutinului, politicienii își dau arama pe față. Pomenile și promisiunile electorale sunt diluate farmaceutic cu comunicate despre anihilarea unor rețele de tâlhari sau funcționărași corupți, după care vine, firește, cireașa de pe „Napoleon” – renovarea unei grădinițe sau inaugurarea oficială a unui spațiu pentru servicii publice, prietenoase ca Moș Crăciun. De altfel, niciodată nu am văzut un reportaj de la preluarea la fel de fastuoasă a unui automobil de serviciu, de exemplu, cumpărat pentru un ministru sau un președinte de raion. De ce oare? Pentru a face față acestei avalanșe buimăcitoare, avem nevoie de o oarecare distanță, de un spațiu de intimitate ca să judecăm la rece. Așa cum procedează experții invitați la mesele rotunde ale Europei Libere.
Într-un an electoral, nu aduce anul cât aduce ceasul și mereu trebuie să fim cu ochii pe actanții vieții politice. Surprizele vin în fiecare zi și nu neapărat de acolo de unde ne așteptăm, și avalanșa asta de evenimente abia începe. Noi trebuie să facem față discutându-le, așezându-le în puzzle-ul a ceea ce știm, a ceea ce a mai fost, ca să ne dăm seama ce ar putea să fie, că nimeni nu știe exact ce o să fie.
În săptămâna care a trecut avem evenimentul principal bătălia pentru municipiul Chișinău. Un pretendent la fotoliul de primar deja și-a anunțat intenția să ia această funcție pentru ca, se întrevede în discursurile sale, să fie făcut teren propice pentru alegerile parlamentare. Exact același lucru spune și dl președinte al Partidului Democrat, care zice că bătălia pentru viitorul european se dă în capitală și de asta dânsul este de acord să sprijine un candidat al dreptei unite și o spune cu un titlu de condiție, probabil, deși nu-i neapărat. Dle Ciurea, știu că Dvs. nu faceți parte din această formațiune, dar de foarte multe ori vorbiți ca un om foarte bine informat despre ce se întâmplă acolo. Vreau să vă întreb, totuși, dacă nu cumva discursul acesta al președintelui PD înseamnă, de fapt, recunoașterea neputinței de a avea un candidat, după ce că Partidul Democrat – toată lumea știe – are soluții și are candidați, și are figuri importante pentru orice tip de conducere și management, când colo iese și spune: „Domnule, noi lăsăm la discreția altora să scoată un candidat și noi ne conformăm”? Poate fi citit în felul acesta discursul lui Plahotniuc?
Corneliu Ciurea: „Există și această linie, dar eu cred că ea este marginală. E adevărat că Partidul Democrat pentru moment, e o istorie mai veche, în Chișinău niciodată nu a avut un candidat puternic pentru a-l promova la funcția de primar al orașului Chișinău. În aceste condiții, PD-ul de multe ori a căutat fie să promoveze candidați cu șanse minime pentru a promova sigla partidului sau pentru a crește popularitatea partidului, fie a urmărit alte obiective. Totuși, chiar și într-o asemenea situație PD-ul are o anumită capacitate care în științele politice se cheamă capacitate de șantaj. PD-ul nu prea este în stare să-și promoveze membrii în funcția de primar, dar este în stare să încurce ițele și să strice jocurile altor candidați. Din această perspectivă, PD-ul a făcut această mișcare; eu cred pentru a lansa un joc politic important. Jocurile în politică au loc mereu, ele sunt permanente și câștigă cei care joacă mai bine. Ideea acestui joc este de a încerca să se reconecteze cu dreapta europeană, chiar dacă pentru această dreaptă riscul îmbrățișării cu PD s-ar putea să fie fatal, dar PD-ul amintește două lucruri care sunt fundamentale și din punct de vedere strategic ele nu pot fi ignorate. Primul este că oricum acest contact la un moment dat va avea loc, probabil, după alegerile parlamentare, dar dreapta ar face bine să dea dovadă de înțelepciune și să pregătească acest contact, să nu fugă de această îmbrățișare, pentru că pe urmă va fi și mai grav. Și al doilea lucru pe care îl amintește Partidul Democrat celorlalți, posibililor parteneri, este că alegerile prezidențiale au demonstrat că ignorarea PD-ului, refuzul de a dialoga cu PD-ul de către partidele de dreapta conduce la victoria socialiștilor.”
Europa Liberă: Atât de sincer ați spus că m-ați dezarmat și, dacă m-aș apuca să tălmăcesc această interpretare, ar însemna: ori te măriți cu mine, ori oricum te violez.
Corneliu Ciurea: „Da, este o ofertă făcută destul de deschis, transparent.”
Europa Liberă: O să continuăm, dar vreau să-l întreb și pe dl Țurcanu: cum se explică faptul că Partidul Democrat – teză confirmată și de dl Ciurea – nu are candidat, dar are suficiente pârghii ca să fie important la nivelul alegătorilor? De ce se întâmplă? Adică, după ce nu ai popularitate suficientă sau nu ai un candidat credibil, ești suficient de tare ca să, iată, impui jocul tău altora?
Vlad Țurcanu: „Putem urmări un fenomen similar, poate nu de o asemenea intensitate, și dincolo de Chișinău, dar în Chișinău avem un electorat specific, destul de bine informat și de un anumit profil, care îl face greu de penetrat de către Partidul Democrat și această formațiune mai bine decât altele are niște calcule pe care și le face alături de consultanți importanți, de instituții de sondare a opiniei publice, așa încât tabloul s-a prezentat în felul acesta și e normal ca acțiunile ulterioare să decurgă din această realitate obiectivă. Și realitatea obiectivă este că Partidul Democrat are puține șanse să aibă un joc propriu pe un palier democratic în raport cu celelalte formațiuni politice. De aceea a venit și această propunere, una pe care am putea s-o numim de fațadă, dacă n-am ghici îndărătul ei niște calcule. Parte din aceste calcule sunt așa cum au fost prezentate mai devreme, dar propunerea respectivă cred că trebuie privită în context. În încercarea de a se vedea ce s-a făcut până acum în politica moldovenească, ce nu s-a făcut. Modul în care a acționat Partidul Democrat în raport cu foști parteneri ai săi, pe mulți dintre care i-a devorat, de aceea și această reținere și aș putea spune chiar respingere din partea unor partide de opoziție, care înțeleg foarte bine sau cel puțin se gândesc ce li se pregătește.”
Europa Liberă: Adică, „măr otrăvit”? Deja s-a răspuns cu un refren cunoscut.
Vlad Țurcanu: „Da. Nu cred că partidele de opoziție percep Partidul Democrat ca pe acel personaj dintr-o poveste a fraților Grimm care prefăcea în aur orice atingea. S-ar putea găsi destui oponenți politici ai Partidului Democrat care să spună că, dimpotrivă, această formațiune politică a transformat în scrum orice a atins cu mâna și asta nu se referă numai la modul în care a acționat politic Partidul Democrat. Ne referim la modul în care a administrat Republica Moldova, cum s-a comportat în raport cu instituții pe care mai curând a dat sentimentul că dorește să le fidelizeze, decât să le dezvolte. Deci, totul este privit în context și dușmănia care este în continuare prezentă și cred că va rămâne în continuare se bazează și pe aceste elemente. Și ar mai fi un motiv pentru care, cred, Partidul Democrat încearcă să dea impresia, cel puțin, că dorește o apropiere de tabăra pro-europeană, și anume că în ultima perioadă – și e un fenomen care se va păstra în lunile următoare – există intense presiuni din partea unor parteneri internaționali ai Republicii Moldova exercitate, în primul rând, asupra partidelor pro-europene de a se apropia de Partidul Democrat în numele – nu-i așa? – îndepărtării riscurilor care provin din tabăra socialiștilor sau a partidelor pro-ruse în general. Și ce fac partidele pro-europene? Încearcă să țină piept unor asemenea presiuni încercând să aducă argumente. Și s-au petrecut în ultima vreme câteva discuții pe paliere importante, unele dintre ele publice, în care partidele de opoziție au prezentat punctele lor de vedere, care arată cu totul altfel sau sensibil diferit față de ce povestește Partidul Democrat partenerilor internaționali, în parte americani.”
Europa Liberă: Dvs. ați semnat recent un editorial în care eu am citit o aluzie la faptul că ar fi un aranjament prestidigital așa – una spune președintele partidului și alta fumează de fapt. Ar fi contat oare tocmai pe o asemenea reacția ca să-i dezlege mâinile? A fost verbal foarte dur cu oponenții socialiști, a spus „noi trebuie să scoatem de sub socialiști orașul și de dragul ăsta, iată, eu sunt gata să sprijin un candidat indezirabil și continuați să mă faceți cu ou și cu oțet, dar haideți să găsim acest candidat”. Oare Partidul Democrat a contat pe faptul că va fi atât de convingător, încât să renunțe partidele de opoziție la discursul lor? Ce-i îndărăt – a fost o tactică premeditată ca de fapt după aceea să zică „ați văzut, n-au vrut, mergem și noi cum putem…”?
Vlad Țurcanu: „Nu, nu cred… Și asta, dar reacția partidelor de opoziție era previzibilă și în funcție de această reacție se vor construi planurile care deja se desenează pe hârtie. Misiunea Partidului Democrat la ora actuală este să pună în dificultate Partidul Acțiune și Solidaritate și, mai ales, Platforma DA pentru ca după aceea să-și facă jocurile proprii, iar cât privește socialiștii, e probabil de prisos aici să amintim despre câteva situații în care s-a produs o cooperare intensă între socialiști și democrați și aceasta continuă. De aceea, riscurile pe care le-a prezentat dl Plahotniuc nu cred că sunt percepute în acest partid ca fiind unele greu de depășit. Pentru Partidul Democrat, care este un partid de sistem, administrativ, n-ar reprezenta o problemă dacă un socialist ar veni în fruntea Chișinăului. Dovadă este faptul că la alegerile prezidențiale a mizat pe Igor Dodon, pe care l-a susținut și l-a ajutat să devină președinte prin liderii săi locali, prin mass-media pe care o controlează ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Dle Ciurea, sunt obligat să vă întreb: oare chiar consilierii dlui Plahotniuc sau chiar dl Plahotniuc este atât de naiv încât să fi crezut că, iată, după acest discurs înduioșător, Maia Sandu, Andrei Năstase, Viorel Ciubotaru vor zice: „Bine, renunțăm la armele noastre tradiționale și ne împăcăm”?
Corneliu Ciurea: „Încercăm să intuim ce se decide acolo, în culoare. Eu cred că Plahotniuc și echipa care îl susține au lansat un joc de durată, nu este o mișcare care s-a încheiat săptămâna aceasta. Eu cred că vor mai urma acțiuni.
PD-ul indică foarte clar: problema este în tabăra dreptei care probabil nu va fi în stare nici măcar să atingă performanța din 2016 pentru a identifica un candidat comun.
De altfel, vizita dnei Brink la Chișinău s-ar putea să facă parte din acest scenariu mai amplu. Sunt de acord cu dl Țurcanu că aici e vorba și de implicarea factorului extern, care întotdeauna urmărește cu atenție procesul electoral din Republica Moldova . Sigur, prin această acțiune, dl Plahotniuc cred că urmărea să obțină un refuz. Acest refuz i-a fost dat și în continuare eu cred că el va profita de această situație de respingere a parteneriatului firesc oarecum pe linia geopolitică, pe dimensiunea geopolitică dintre dreapta și Partidul Democrat. Trebuie să recunoaștem că pretențiile PD-iștilor nu au fost exagerate, ei nu au insistat pe propriul candidat, ci au sugerat că ar putea să susțină, inclusiv ar putea să-l susțină pe dl Năstase în cazul în care el va obține sprijinul altor partide pro-europene. PD-ul indică foarte clar: problema este în tabăra dreptei care probabil nu va fi în stare nici măcar să atingă performanța din 2016 pentru a identifica un candidat comun. Eu cred că, în cazul în care dreapta nu-și va reconsidera comportamentul, ea va avea o prestație inferioară celei din 2016, cu șanse sporite pentru socialiști, dar și cu șanse sporite pentru Partidul Democrat pentru ca să-și impună jocul său.”
Europa Liberă: Dar în momentul acesta în care Plahotniuc iese și anunță un fel de armistițiu, să zicem așa, el nu se întâmplă de fapt? Eu nu mai zic că Plahotniuc nu spune ce este gata dânsul să concesioneze, să mai facă un compromis, unde anume face un pas în urmă sau ce avantaje le propune acestor parteneri din viitoarea coaliție, dar în timp ce dânsul anunță un armistițiu, mijloacele sale de informare de fapt continuă războiul așa cum l-au continuat sau savurează această dezlânare a viitorilor parteneri.
Corneliu Ciurea: „Este adevărat că PD-ul urmărește cu atenție relația din tabăra dreptei și niciodată n-a pus un preț mare pe prietenia dintre Maia Sandu și Andrei Năstase. La asta cred că v-ați referit, dar să zic că PD-ul generează război în zona dreptei, nu este adevărat. Dreapta are contradicții interne pe care poți să le speculezi, poți să nu le speculezi, dar ele oricum există. Dvs. vorbiți despre un război al PD-ului, pe care-l poartă PD-ul. Eu cred că foarte multe declarații ale PD-ului sugerează că ar dori să aibă de-a face cu doamna Sandu. PAS-ul este un partener acceptabil pentru PD, mai puțin acceptabil este Andrei Năstase și din această cauză această alianță este una problematică pentru PD, întrucât Andrei Năstase, din punctul de vedere al PD-ului, face parte din acest clan oligarhic ostil dlui Plahotniuc. Dar această mișcare, din punct de vedere politic, generoasă, de a sugera că fie și Năstase, important e ca dreapta să se consolideze, e un mesaj interesant. Dreptei nu-i rămâne nimic altceva decât să facă ceea ce a spus dl Plahotniuc – să se unească. Și aici, dl Plahotniuc nu poate fi acuzat că creează sciziuni în interiorul dreptei. Dreapta a spus anterior că va face acest lucru, că ea va crea această coaliție și de altfel a și creat-o și acum PD-ul este în drept să aștepte identificarea unui singur candidat. Eu nu cred că este corect astăzi să criticăm PD-ul pentru faptul că a sugerat dreptei să-și identifice propriul candidat, pe care el, PD-ul, îl va susține.”
Europa Liberă: Noi niciodată nu criticăm, tocmai încercăm să înțelegem până și limbajul acesta pe care îl folosiți Dvs., „să facă ceea ce a spus Plahotniuc”, e interesant ca mesaj, pentru că într-adevăr toată lumea deja s-a conformat acestui gen de directive care vin de la partid – „să faceți așa cum spune Plahotniuc”. De exemplu, dacă a spus Plahotniuc să nu mergeți la ședința Consiliului Suprem de Securitate, nu mergeți, indiferent că e vorba de o instituție, ditamai instituția premierului sau instituția președintelui Parlamentului. Sigur că ei cumva, pe linie de partid, sunt subordonați, dar tocmai despre asta spunea și dl Țurcanu – Partidul Democrat, din păcate, din foarte multă dorință de a obține viitorul luminos al Republicii Moldova sugrumă instituțiile care de fapt sunt forța motrice a democrației europene.
Corneliu Ciurea: „Dle Botnaru, doar o singură replică: am depășit deja boala pe care tot Dvs. de multe ori ne reproșați – să nu rostim numele lui Plahotniuc. Noi am trecut prin această boală a copilăriei politicului moldovenesc când numele lui Plahotniuc nu era rostit de către nimeni din nu știu care considerente. Acum însă când îi rostim numele și recunoaștem dreptul și capacitatea lui reală de a coordona, de a ține sub control anumite procese politice, majoritatea proceselor politice, tot ni se reproșează că prea des folosim numele dlui Plahotniuc.”
Europa Liberă: Nu vă reproșez, Doamne ferește! Slavă Domnului că s-a deschis cortina, că vorbim cu un personaj care trage sforile sau care acționează cu pârghiile și o să ajungem imediat la această situație. Dle Țurcanu, Dvs. cum credeți, modul acesta de a forța partidele de opoziție, partidele de dreapta, care vor același lucru ca și obiectivul declarat al Partidului Democrat, va avea totuși șansă, există o posibilitate ca până la urmă să se reconfigureze acest antagonism?
Vlad Țurcanu: „Partidul Democrat încearcă să dea tonul unor procese, fiind obișnuit să controleze ostilitățile în general, doar că pe un câmp democratic își resimte slăbiciunile; este obișnuit să acționeze mai curând administrativ decât în condiții democratice. Și acum e exact acea perioadă sensibilă pentru Partidul Democrat în care ar trebui să încerce să dea sentimentul, cel puțin, că acceptă un joc democratic, dar n-ar trebui să avem nicio îndoială că, după ce se va vedea cu sacii în căruță, va proceda exact așa cum știe mai bine, să dividă partenerii săi, să-i înghită unul câte pe unul, pentru ca după aceea să își exercite influența asupra instituțiilor și a tuturor organizațiilor care contează. Dar per general acest joc este până într-un anumit punct firesc. Mă refer la modul în care se prezintă partidele încercând să-și obțină niște avantaje într-o perioadă premergătoare scrutinelor pe care le vom avea, pentru că dacă, de exemplu, Andrei Năstase ar ajunge în turul doi, să admitem acest lucru, deși este puțin probabil, atunci ar avea acesta și niște elemente noi de negociere cu Maia Sandu și invers, în raport cu alte partide. De aceea trebuie să le acordăm acest drept partidelor de a funcționa pentru o perioadă într-un mod singular, pentru ca într-un moment dat să se producă această alianță între PAS și Platforma DA sau între PAS, Platforma DA și alt partid care ar conta la ora actuală. Deci, este o reașezare de poziții până când lucrurile se vor limpezi la un moment dat și Partidul Democrat bineînțeles că încearcă să intervină pe acest câmp în ideea de a fi pus la socoteală în discuțiile care se operează pe această parte a eșichierului de centru-dreapta.”
Europa Liberă: Când vorbiți de alegători, ocoliți liberalii, foștii „frontiști”, să zicem așa, de exemplu, cei care merg la magazinele lui Shor și mai sunt categorii, straturi importante de alegători, non-socialiștii care sunt nostalgici, foștii comuniști. Pe ăștia cine-i va coagula, cine-i va instrumentaliza?
Vlad Țurcanu: „În parte, jocurile care se fac acum țintesc și asemenea felii de electorat, pentru că vă referiți, probabil, la electoratul care a rămas fără un lider, refugiat la Moscova, Renato Usatîi. Și am văzut că în alegerile prezidențiale a
Electoratul care se găsește undeva la mijloc trebuie să ia o decizie și să-și îndrepte privirile către un partid sau altul.
avut cel puțin câteva zeci de mii de voturi, indirect, bineînțeles. Acum trebuie să, reieșind din propunerea despre care vorbeam mai devreme a Partidului Democrat, trebuie să înțelegem că se țintește, așa cum spuneam, și acest electorat, pentru că cel mai simplu este să împarți electoratul în două – pro-sistem și anti-sistem. E important și asta am văzut că s-a discutat intens inclusiv în sfera publică în ultimii doi ani, e important de văzut în ce măsură acel electorat, acea felie de electorat care se poziționează împotriva Partidului Democrat rămâne pro-rus sau se atașează la tabăra pro-democrată, pentru că avem două dileme în Republica Moldova – Est-Vest sau sistem și anti-sistem. Electoratul care se găsește undeva la mijloc trebuie să ia o decizie și să-și îndrepte privirile către un partid sau altul. Inclusiv din acest motiv, iată, se fac asemenea avansuri și se încearcă a se trasa niște direcții către care să adere anumite felii de electorat.”
Europa Liberă: A mai apărut o busolă – unioniștii și anti-unioniștii.
Vlad Țurcanu: „Așa este.”
Europa Liberă: Asta e o busolă suplimentară sau asta se încadrează în vectorul răsăritean și occidental?
Vlad Țurcanu: „Este același lucru despre care vă spuneam, pentru că unioniștii sunt unioniști, eu i-aș numi români, nu unioniști, care n-au, cum să spun, o aversiune specială față de Partidul Democrat și, dimpotrivă, sunt dintr-aceia care se regăsesc mai curând în tabăra pro-europeană.”
Europa Liberă: Da, și unii chiar spun: „Dacă face Plahotniuc Unirea, îi iertăm tot”.
Vlad Țurcanu: „Da, așa este, la asta mă refer. Și se joacă lucrurile inclusiv pentru această felie. De partea partidelor pro-europene din opoziție miza este anti-sistem. Unioniștii sau românii încearcă să se poziționeze exclusiv față de ceea ce întreprinde Igor Dodon cu socialiștii săi. Și acum depinde de cum se vor poziționa unii sau alții ca să se proiecteze o miză sau alta care ar fi primordială în perspectiva inclusiv a alegerilor locale unde cam așa vor sta lucrurile ca la o repetiție, ca și la alegerile parlamentare din toamnă.”
Europa Liberă: Dle Ciurea, ce credeți Dvs. despre aceste felii, segmente destul de atomizate? În ce măsură Partidul Democrat le poate coagula?
Corneliu Ciurea: „Vă referiți la unioniști și la partidele acestea de dreapta care nu reușesc să găsească limbaj comun?”
Europa Liberă: Nu, sau comuniștii, de exemplu.
Corneliu Ciurea: „Eu nu cred că PD-ul vizează electoratul de stânga și…”
Europa Liberă: Adică, nu Usatîi, nu Shor, nu comuniștii?
Corneliu Ciurea: „Nu. Și nici măcar comuniștii. PD-ul întotdeauna a fost condamnat să nu crească foarte mult. Din nefericire pentru acest partid, niciodată n-a luat mai mult de 20 la sută și cred că această zonă centristă pe care o ocupă și cred că PD-ul visează să se extindă fie spre dreapta, fie spre stânga, dar acest lucru în condițiile noastre, în condițiile acestei divizări clare a eșichierului, nu este posibil. Din această cauză, chiar dacă dl Țurcanu insistă asupra faptului că PD-ul emană ceva pestilențial și toți cei care se apropie de PD dispar, pentru PD, din punct de vedere strategic, este important să-și crească acum propriii aliați. De aici vin aceste invitații pentru partidele de dreapta, de aici vine această toleranță necaracteristică PD-ului față de unioniști. Pentru că PD-ul într-o altă formulă, în formula sfârșitului anilor ‘90 sau anilor 2000, ar fi avut cred că o altă atitudine față de aceste acțiuni pe care le întreprind acum unioniștii. Eu cred că PD-ul, spre deosebire de partidele de dreapta, are o viziune orientată spre viitor și oarecum regretă plecarea PLDM-ului, dar formula PLDM-ului de trei ani în urmă nu mai era acceptabilă. PD-ul, știind limitele propriei creșteri, încearcă să creeze aceste elemente ale unei noi coaliții care poate fi dreapta moldovenistă pro-europeană și unioniștii.”
Europa Liberă: Chiar în dimineața asta Facebookul mi-a amintit, știți cum el are năravul să scoată câte o amintire, și era un promo la o masă rotundă în care discuta Petru Bogatu cu Valeriu Vasilică acum cinci ani, în 2013, despre situația după moțiunea de cenzură etc., etc., când Mihai Ghimpu, fiind încă o figură ecvestră, sigură, dădea note în stânga și în dreapta, spunea despre cine pe cine a decapitat. Și iată cinci ani au fost suficienți ca totul să se ducă în neant și să vorbim despre o cu totul altă situație și în sensul acesta vreau să vă întreb, iarăși, o privire generală, de connoisseur, PD-ul, de fapt, vrea să asimileze tot ce zboară, ca să devină un mega-partid și în Constituție să fie trecut ca și KPSS-ul (PCUS), ori dimpotrivă, vrea să-i lase pe actanții importanți acolo unde sunt ei, să-i fortifice până la limită și să-i pună pe o orbită circumscrisă?
Corneliu Ciurea: „Eu cred că la modul ideal PD-ul ar fi vrut să devină un al doilea pol al politicii moldovenești așa precum era descrisă această situație de bipolarism de unii comentatori politici. În realitate…”
Europa Liberă: Adică, în raport cu socialiștii; un pol socialist și unul PD?
Corneliu Ciurea: „Da. Deci, să devină un al doilea partid mare. Eu cred că treptat PD-ul conștientizează că acest lucru nu va fi posibil și din această cauză, repet, PD-ul revine la această idee de a crește, de a cultiva o nouă coaliție pro-europeană, care să fie diferită de alianțele pro-europene care au eșuat de la 2009 încoace. Au eșuat… bine, nu este un eșec total, au fost și lucruri reușite, dar e nevoie de un nou proiect politic. Am observat că anumite organizații sau think tank-uri apropiate de PD promovează ideea veche a PD-ului ca partid de centru-stânga. Asta înseamnă că, fiind partid declarat pro-european, PD-ul nu mai dorește să se extindă spre dreapta, să micșoreze ponderea alegătorilor care susțin partidele de dreapta, pro-europene. Adică, PD-ul încearcă să se mulțumească cu rolul care-i este rezervat și cu acest procentaj de alegători pe care-l poate obține. În aceste condiții, problema alianței devine crucială și de aici vin aceste oferte care se fac dreptei care nu sunt acceptate, dar care, repet, la un moment dat nu vor mai putea fi refuzate, în speță, după alegerile din 2018.”
Europa Liberă: Dl Țurcanu, ca să se depășească aceste „animozități” sau incompatibilități, iată, să ne imaginăm că dl Plahotniuc și nu reprezentantul dânsului, dar chiar dl Plahotniuc vine la masa de negocieri și spune: „Începem de la zero. Iată așii mei, iată cărțile mele, iată hibele mele, iată păcatele mele, pentru că (și dânsul va recunoaște, de exemplu) a trebuit să procedez în felul în care știu eu să procedez, ca să ajungem în acest punct – să dăm socialiștii la o parte, să vă creștem pe voi și iată ne așezăm la o masă de tratative”, ne imaginăm că de cealaltă parte este, nu știu, Năstase, Maia Sandu, ar fi posibilă apropierea?
Vlad Țurcanu: „Eu cred că Partidul Democrat în calculele sale cele mai minuțioase încearcă să imagineze o situație în care ar putea să se confrunte cu o revoltă populară provenind din diferite segmente ale societății, pentru că lucrurile la nivel social, nemaivorbind de starea politicului, s-au degradat puternic și tot acest proces care îi are în față pe români, pe unioniști este grăitor în acest sens, dar mai sunt și alte segmente extrem de nemulțumite de cum arată lucrurile. Și pentru a-și păstra un rol important în treburile politice, încearcă să ademenească partidele de dreapta spre o discuție, dacă nu, atunci are, cu siguranță, variante de rezervă. Una dintre acestea sunt socialiștii, pentru că Partidul Democrat, așa cum a avansat și dl Ciurea această idee mai devreme, oricând se poate decide să se ducă ușor pe stânga, să facă o înțelegere cu socialiștii pe față, după ce și așa a dovedit în cel puțin vreo trei rânduri în ultimii ani că se poate bizui pe sprijinul comuniștilor, al socialiștilor.”
Europa Liberă: Bine, asta a fost posibil pe timpul lui Lupu, când era Voronin în dreapta și Filat în stânga și dânsul spunea: „Dacă nu voi, atunci foarte bine”, dar acum Plahotniuc are angajamente europene, occidentale, a fost în America…
Vlad Țurcanu: „Aceasta este o problemă, pentru că, pe de o parte, vrei să păstrezi un sistem perimat de sorginte sovietică, pe de altă parte, înțelegi că
Și Partidul Democrat a venit încoace, spre dreapta, pe eșichierul politic, reieșind din niște condiții obiective geopolitice, dacă vreți. Dar asta nu înseamnă că acest partid și-a schimbat esența și că este pregătit să accepte jocul democratic. Din acest motiv e atâta reticență în dreapta, pentru că se înțelege perfect de bine că lucrurile nu se vor schimba.
vremurile, poziția geografică puternic schimbată după evenimentele din Ucraina te obligă să ai niște linii de cooperare cu Occidentul, cu Uniunea Europeană, cu Statele Unite, altfel riscurile pot fi foarte mari. De aceea și Partidul Democrat a venit încoace, spre dreapta, pe eșichierul politic, reieșind din niște condiții obiective geopolitice, dacă vreți. Dar asta nu înseamnă că acest partid și-a schimbat esența și că este pregătit să accepte jocul democratic. Din acest motiv e atâta reticență în dreapta, pentru că se înțelege perfect de bine că lucrurile nu se vor schimba, că vor rămâne exact la fel, că reflexele vor rămâne aceleași; dovadă că înainte de această propunere nu au existat niciun fel de semnale din partea sistemului controlat de Partidul Democrat că acele partide, acele personaje din societatea civilă chiar, dacă vreți, ar fi acceptate în treburile publice, de exemplu. Și judecând după toate aceste, pot să spun, directive pe care le transmit partenerii occidentali Partidului Democrat, acesta încearcă să sugereze că ar fi pregătit, dar nu este. Și asta decurge din ce a făcut, dar mai ales ce n-a făcut Partidul Democrat pe cel puțin trei dimensiuni importante pentru occidentali. Este investigarea fraudei bancare, este Codul Electoral modificat fără avizul partenerilor occidentali și, bineînțeles, domeniul justiției care este unul încremenit în seva sa, care nu are niciun fel de legătură cu realitatea și cu nevoia pe care o emite populația.”
Europa Liberă: Eu aș mai trage jăratic și peste turta noastră, aș zice și mass-media, care îngrijorează la fel de mult, dar totuși să abandonăm Partidul Democrat, dar mă mănâncă palmele și trebuie să vă adresez o întrebare directă, tranșantă, poate chiar neplăcută. Dle Ciurea, nu pentru Dvs.: Dacă, într-adevăr, așa cum se spune în folclorul conspirologilor și politologilor, Plahotniuc, Partidul Democrat are carte blanche de la occidentali ca să facă orice, numai să zădărnicească înaintarea Răsăritului, mai ales după realegerea lui Putin, după Munchen-2, acest discurs înspăimântător, după ce se întâmplă nesiguranța asta în Ucraina, după mișcările astea de prin Italia și de prin Europa de Est, oare, într-adevăr, PD-ul are libera acțiune, încuviințată de Occident – fă tot ce știi, tot ce poți, nu neapărat ortodox, dar să nu vină Putin acolo?
Corneliu Ciurea: „Eu nu cred că există această undă verde dată de Occident și în special de Washington, chiar dacă vedem un interes sporit al americanilor și al europenilor pentru ceea ce se întâmplă aici. Dacă ar fi fost dat acest carte blanche, atunci nu ar fi existat probleme. Eu cred că în continuare PD-ul trebuie să-și probeze veleitățile sau aspirațiile pro-occidentale în fața Occidentului și există aceste probleme la care v-ați referit. Din această cauză, Occidentul nu poate să dea un carte blanche, o indulgență PD-ului. În același timp, și tot dl Țurcanu s-a referit la început, există anumite sugestii pe care le transmite partidelor de dreapta: fiți mai îngăduitori, prioritățile geopolitice sunt importante, nu le neglijați și nu le ascundeți în spatele discuțiilor importante legate de reformele interne. Deci și acest lucru este adevărat. Din această cauză, eu cred că, apropiindu-ne de alegeri – și de cele din Chișinău, dar în special de cele parlamentare –, din ce în ce mai mult accentul se va muta pe dimensiunea geopolitică și la un moment dat, așa cum s-a întâmplat în 2005, și pentru mine a fost o lecție de viață poate majoră din punct de vedere politic, am văzut că forțele politice care practic nu se tolerau la un moment dat au făcut o înțelegere și l-au votat pe dl Voronin.”
Europa Liberă: Vă referiți la Roșca și Serebrian?
Corneliu Ciurea: „Roșca, Serebrian, Diacov. Și am văzut care a fost prețul pe care l-au plătit aceste partide pentru gestul pe care l-au făcut. Din această cauză, eu cred că există această perioadă pregătitoare până la alegerile parlamentare în care PD-ul face aceste sugestii partidelor de dreapta și invitații și cumva le pregătește pentru ca această coaliție posibilă care va fi creată ulterior pro-europeană, susținută de Occident, sigur cu caracter geopolitic, să nu conducă la dispariția tuturor, să nu transforme spațiul politic într-un pustiu în care să triumfe doar socialiștii. Deci, eu concluzionând, cred că PD-ul se va bucura în continuare de acest sprijin geopolitic și Occidentul din ce în ce mai mult va acționa geopolitic în preajma alegerilor parlamentare.”
Europa Liberă: Dl Țurcanu, Dvs. cum răspundeți la întrebarea: Are sau nu PD-ul o indulgență semnată în alb?
Vlad Țurcanu: „Eu cred că lucrurile se joacă în continuare. Mai curând că Partidul Democrat are nevoie să își legitimeze actualele poziții politice, administrative prin cooptarea pe o platformă de discuții, cel puțin, a partidelor de dreapta. Dacă nu, atunci ar ieși la iveală în toată goliciunea această construcție pe care a alcătuit-o Partidul Democrat la începutul anului 2016 și urmărim cu toții o situație extrem de ciudată în care opoziția nu se găsește practic în Parlament. Or, opoziția parlamentară ar trebui să reprezinte un instrument democratic de primă mărime în orice sistem democratic. Acum după ce, așa cum știm, Partidul Democrat și-a construit o majoritate care nu se rezumă la cei 56-58 de deputați, este mult mai mare, încearcă să-și extragă seva de care are nevoie pentru acțiunile sale ulterioare din sânul opoziției democrate. Și acolo se înțelege foarte bine acest lucru și totul este ca PAS și Platforma DA să rămână pe poziții în ideea de a se confrunta după un principiu care pe care. Toate argumentele pentru partenerii occidentali sunt de această natură – nu credem în acest demers pro-european al Partidului Democrat, nu credem că miza lor geopolitică este una sinceră și rămâne ca în tot acest proces electoral, care se va întinde până la toamnă, să se decidă, inclusiv partenerii occidentali să decidă dacă e așa cum spun unii sau e altfel, cum zic alții.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, tactica stick and carrot, chiar dacă nu crede în ceea ce spune Partidul Democrat, le cere, îi forțează pe liderii Partidului Democrat să probeze aceste declarații prin acțiuni în reforma justiției ș.a. Sigur că eu aș fi vrut să urmărim o discuție punctuală, factuală, bazată pe negocieri sau chiar schimb de reproșuri, astfel încât și Partidul Democrat în văzul tuturor să înțeleagă ce anume nemulțumește partidele de opoziție. Și am să fac o abatere cu titlul de încheiere a acestei emisiuni, dacă vă amintiți la Forumul presei când premierul Filat mai era încă pe cal alb stătea într-o poziție așa, semilejeră/culcată și asculta cu un fel de tratament așa, arogant, ceea ce spunea presa, ca în foarte scurt timp dânsul să ajungă acolo unde a ajuns din poziția aia foarte confortabilă, foarte sigură. Și acum când Sergiu Sârbu în aceeași poziție vorbea cu un reprezentant al societății civile – fie că justificat sau nejustificat – și spunea: „Afară!”, mie mi-a amintit foarte mult, pentru că cu un asemenea limbaj nu convingi partenerii că trebuie să fie mai indulgenți, nu convingi partenerii că ar putea să se apropie în interesul ambelor părți. Și recunosc, Vlad Plahotniuc, Partidul Democrat au făcut tot ce le-a stat în puteri ca să acrediteze genul acesta de hegemonie politică pe care, iată, trebuie s-o ia în calcul toți. Or, acum cred că e momentul când această hegemonie, trebuie să recunoaștem, a funcționat suficient până acum, dar ar putea fi demontată și ar trebui să fie demontată, să facă și Partidul Democrat un pas înapoi, astfel încât să convingă Occidentul, dar și acești parteneri pe care spune că oricum nu vor avea încotro, îi va îmbrățișa după alegerile parlamentare și am putea să credem asta, pentru că am văzut experiența Italiei, cea proaspătă, am văzut experiența nemților, cum s-a negociat pentru o coaliție de guvernare, pentru că nici nemții, care sunt foarte bogați, n-au suficienți bani să repete parlamentarele din an în an până când se coagulează o majoritate. Din cauza asta, sigur că trăim într-o lume foarte complexă. Grație analiștilor pe care îi convocăm în studioul nostru, încercăm să ne dumirim și să vedem lucrurile mai în profunzimea lor decât ceea ce se vede la suprafață, astfel încât să vă ajutăm să luați decizii corecte, că dvs. doar le luați atunci când votați.
