Pentru mulți, a fost o mare și neașteptată surpriză faptul că Organizația pentru Securitate si Cooperare în Europa (OSCE) l-a criticat pe Donald Trump, pe 4 noiembrie, a doua zi după alegerile din SUA, pentru felul în care a „întinat” procesul democratic prin acuzațiile sale de fraudă.
Este oricum ceva neobișnuit ca OSCE să trimită o misiune de observare într-o democrație occidentală, cu atât mai puțin să critice în acest mod un candidat. De obicei, OSCE emite buletine critice în țări ale fostului spațiu sovietic, cum sunt Armenia, Moldova sau Azerbaidjanul.
Este oricum ceva neobișnuit ca OSCE să trimită o misiune de observare într-o democrație occidentală...
În Moldova, de pildă, în prima rundă, acum două săptămâni, au participat 2.200 de observatori, printre care și câțiva trimiși de OSCE, și care au fost desfășurați în întreaga țară.
Participarea la echipele de observatori şi experţi internaţionali din partea Consiliului Europei sau a OSCE, care monitorizează alegerile din diferite ţări, se face pe principii de voluntariat şi, în consecinţă, eficienţa acestor misiuni de monitorizare depinde foarte mult de voinţa ţărilor membre şi de disponibilitatea lor de a plăti trimiterea unor observatori.
In mod ideal aceste echipe sunt compuse din experți legali si din oameni care au experiența unor asemenea misiuni. Oameni care, de preferinţă, au mai participat în acea regiune geografică sau chiar şi în acea ţară la observarea alegerilor şi al căror cuvânt, la sfârşitul evaluării, atunci când se prezintă un raport şi anumite concluzii, poate avea o anumită greutate.
Aceste misiuni nu au ca scop doar verificarea zilei alegerilor. Munca lor în general e împărţită în trei etape: un grup vine înainte de alegeri, uneori chiar cu mai multe săptămâni, şi aceşti experţi şi observatori verifică de exemplu legislaţia electorală, verifică listele de candidaţi, situaţia presei, climatul politic – dacă se fac presiuni sau nu, dacă populaţia e bine informată; urmează etapa cea mai spectaculoasă, a alegerilor propriu-zise, când sunt urmărite desfăşurarea procedurii de votare şi numărarea voturilor; în a treia etapa, după alegeri, observatorii internaţionali mai rămân un timp pentru a vedea ce se întâmplă cu eventualele contestaţii.
Concluziile unei misiuni internaționale care ar urmări doar ziua alegerilor nu ar avea, astfel, nici o valoare, dacă nu s-ar purcede la verificări înainte de publicarea raportului final.
Deseori, concluziile diferitor echipe de observatori se contrazic chiar între ele, mai ales atunci când în joc sunt anumite interese politice. S-a întîmplat chiar ca unii membri ai unor asemenea comisii să fie suspecţi de părtinire. Sau, poate numai din bunăvoinţă ei au putut să spună că da, alegerile nu au fost corecte, dar că regimul trebuie încurajat, pentru că e pe calea unei democratizări.
Posibilităţile sunt nesfârşite şi trebuie o întreagă artă deseori pentru a descifra acele concluzii care spun că, „deşi s-au înregistrat neregularităţi izolate, în ansamblu alegerile au fost corecte”. Pot astfel fi comise greşeli politice... din bunăvoinţă.
Aceste organizaţii precum OSCE nu au însă nici o putere de constrângere, aşa încât rezultatele monitorizării pot deseori fi ignorate. In acelaşi timp, o critică foarte serioasă din partea lor poate afecta într-un anume fel legitimitatea unor alegeri, dar asta depinde, desigur, de gradul de democratizare a ţării respective.
***
În Republica Moldova, numărul observatorilor internaţionali care monitorizează scrutinul prezidențial ce se încheie duminică, 15 noiembrie, aproape că s-a înjumătățit faţă de precedentul scrutin din 2016. Nu este vorba de lipsa de interes pentru aceste alegeri, ci de restricțiile impuse de criza sanitară. Una din marile entități care până acum și-a trimis misiuni de observare ori de câte ori aveau loc alegeri în R. Moldova şi anume Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a anunțat că de data aceasta nu o va face.
Misiunea de observare a OSCE/ODIRH, care are reputația unui important arbitru când e vorba de recunoașterea internațională a oricărui scrutin, a fost nevoită, tot din cauza pandemiei, să-şi reducă echipa de observatori. La fel a procedat şi Misiunea internațională a Rețelei Europene a Organizațiilor de Monitorizare a Alegerilor (ENEMO). Ambele organizații au renunțat în mare parte la observatorii pe termen scurt, adică la cei care de obicei observă pe teren procesul de vot în ziua scrutinului. Iar la încheierea primului tur ambele misiuni au anunţat că nu au urmărit îndeaproape procedurile din ziua votării, în schimb au monitorizat cu mare atenție procesul electoral per ansamblu. Atât OSCE, cât şi ENEMO au ajuns la concluzia că primul tur de scrutin a fost, în general, corect, competitiv şi a respectat standardele democratice și libertățile fundamentale. Au fost semnalate încă şi probleme în procesul electoral, unele constatate şi la precedentele scrutine, dar nesoluționate de autorități.
Alegerile moldovene sunt urmărite şi de organizații din Est, cum ar fi Consiliul Adunării Interparlamentare a Statelor-membre ale CSI şi Misiunea de observare a Comunității Statelor Independente (CSI), care la încheierea primului tur, la fel, am apreciat în general pozitiv scrutinul.
Pentru turul doi organizațiile internaționale și-au suplinit, dar neesențial, numărul de observatori. A crescut ușor și numărul celor naționali.
Asociația Promo-LEX este cea mai mare organizație de observatori electorali din R. Moldova. În actuala campanie are acreditați peste 1200 de observatori ceea ce reprezintă aproape jumătate din numărul total al celor acreditaţi. Spre deosebire de organizațiile internaționale care de regulă își încuie în serviete observațiile şi le publică abia după alegeri, Promo-LEX prezintă regulat, pe toată durata campaniei, rapoartele sale de monitorizare. Iată cum explică utilitatea acestor rapoarte şeful misiunii de observare Pavel Postică:
„În primul rând, ele au scopul de a preveni anumite nereguli pentru viitor, inclusiv deja probabil pentru următoarele scrutine; informarea publicului larg despre ceea ce au văzut observatorii în contextul organizării alegerilor. În cazul în care se consideră necesar de CEC sesizarea pe acele fapte pe care le consideră că constituie anumite abateri şi necesită a fi examinate separat.”
Neregulile semnalate de observatorii Promo-LEX nu întotdeauna ajung să fie investigate de instituțiile responsabile, iar uneori, cum s-a întâmplat şi în primul tur al actualului scrutin, au ajuns în vizorul forțelor de ordine selectiv doar unele abateri şi doar cele constatate în ziua alegerilor, spune Pavel Postică:
„În cazul în care se pretinde că se autosesizează în baza constatărilor observatorilor Promo-LEX, organelor de drept le sugerăm să nu fie făcută justiţie selectivă şi autosesizarea să fie efectuată absolut pe toate cazurile raportate de Promo-LEX.”
Observatorii Promo-LEX fiind de regulă cei mai activi în teritoriu şi cei mai numeroși ajung deseori ţinte ale unor presiuni, inclusiv intimidări din partea organelor de drept. Tendinţa se atestă mai ales la ultimele scrutine, inclusiv la actualul prezidențial.
