Administrația Biden a anunțat că a pus 8.500 de militari în stare de „alertă maximă”, gata să fie desfășurați în orice moment în Europa de est, întreaga precipitare a situației fiind explicată în detaliu în această dimineață în Washington Post.
„E clar, rușii se pregătesc… dar să facă ce?”, este titlul mare din prima pagină a cotidianului Libération. Ziarul intelectualității pariziene (fondat de Jean-Paul Sartre) denunță însă cacofonia care domnește prin cancelariile occidentale.
Frenezia diplomatică și militară a zilei de ieri se reflectă astăzi în întreaga presă: tot la Paris, Le Monde își începe numărul cu nu mai puțin de trei pagini pline în care trece în revistă sub toate fațetele „războiul nervilor” dintre Moscova și Occident, de la trimiterea de noi trupe și armament de către țările NATO în Europa de est și în Marea Mediterană, până la ceea ce a fost numit „opțiunea nucleară”: scoaterea Rusiei din rețeaua Swift, sistemul financiar care permite plățile internaționale
Cod roșu în Marea Neagră
De luni, 24 ianuarie, fregata spaniolă Blas de Lezo navighează spre Marea Neagră. Este vorba, potrivit cotidianului online bulgar Dnevnik, despre „una dintre cele mai puternice și moderne” nave ale marinei spaniole. După o escală în Marea Mediterană, fregata se va alătura rapid forțelor Alianței Nord-Atlantice (NATO) poziționate în regiunea Mării Negre, mai precis: grupării navale Standing Nato Maritime Group 2 (SNMG2). O unitate de „reacție rapidă”, precizează și cotidianul turc pro-guvernamental Sabah (Dimineața), capabilă să răspundă cât mai rapid la o amenințare rusească asupra Ucrainei.
Angajamentul Spaniei în cadrul forțelor NATO în Marea Neagră nu se limitează la trimiterea acestei nave, continuă cotidianul bulgar Dnevnik: Madridul va trimite acolo și nava de patrulare Meteoro, căreia i se va alătura „probabil săptămâna viitoare” vânătorul de mine Sella. De asemenea, potrivit mai multor surse din Sofia, Spania ar urma să ia în considerare trimiterea în următoarele zile în Bulgaria a unei escadrile de avioane de luptă, de tip Eurofighter, pentru a ajuta modesta aviație bulgară să se ocupe de interceptări deasupra Mării Negre.
La Madrid, în acest timp, El Pais explică însă în ce măsură criza din Ucraina și angajamentul militar al Spaniei în cadrul NATO exacerbează lupta dintre partidele politice de acasă, în special între opoziția de dreapta și guvernul socialist.
Franța, gata să trimită trupe în România?
La Bruxelles, NATO a confirmat oficial că va trimite avioane și nave de război suplimentare în țările aliate din Europa de est. La Istanbul, cotidianul Sabah rezumă pregătirile NATO: pe lângă confirmarea participării navale spaniole și a trimiterii de avioane în Bulgaria, Danemarca trimite la rândul său o fregată în Marea Baltică și se pregătește să trimită 4 avioane F-16 în Lituania, pentru a sprijini escadrila NATO din regiunea baltică.
Franța, la rândul său, scrie Sabah, a declarat că este pregătită să trimită trupe în România pentru a servi sub comanda NATO, în timp ce Olanda pregătește două avioane de luptă F-35, tot pentru Bulgaria, unde ar putea asigura patrule aeriene începând din aprilie.
Cum a scris-o deja Le Figaro, România a calificat drept „inacceptabilă” cererea Rusiei ca NATO și SUA să își retragă trupele de pe teritoriul său.
Cotidianul catolic francez La Croix subliniază același lucru și numește România „un avanpost fidel al NATO pe flancul de est”.
România: printre cele mai corupte țări din UE
România este poate „un avanpost fidel al NATO”, însă în UE se arată a fi una din cele mai corupte țări: Transparency International își publică astăzi raportul anual despre corupție, care oferă o scară comparativă și din care rezultă, ca principală idee, că în multe țări pandemia a fost prilejul pentru o creștere vertiginoasă a fraudelor și corupției.
Rezultă astfel din raport că cele mai puțin corupte țări pe continentul european sunt, din nou și poate previzibil: Danemarca, Finlanda și Norvegia, iarăși scandinavii, iar cele mai corupte țări sunt (aici se mimează surpriza!)… Bulgaria, Ungaria și România.
UE nu retrage (încă) familiile diplomaților de la Kiev
Între timp, Londra a urmat ieri exemplul SUA și a cerut familiilor diplomaților britanici din Ucraina să părăsească țara, în perspectiva unei invazii rusești.
O invadare a Ucrainei de către Rusia, a avertizat Boris Johnson, ar fi „dureroasă și sângeroasă” (painful and bloody), cum îl citează The Daily Telegraph.
Pentru moment, însă, cum o subliniază, la Bruxelles, Politico, atât europenii, cât și ucrainenii înșiși au făcut cunoscut că ei consideră măsura retragerii familiilor diplomaților ca fiind prematură. „Nu e nevoie să dramatizăm”, a comentat șeful diplomației UE, Josep Borrell.
Pe marginea prăpastiei: Tensiunile de la granița Rusiei cu Ucraina în fotografii
Sunt oare amenințările lui Putin doar un bluf?
Mulți experți și politicieni consideră că amenințările lui Putin sunt doar un bluf, ca la poker. În același timp, amintește Washington Post: „Rusia a surprins deja pe toată lumea lansând agresiuni militare deja în Cecenia, în 1999, apoi în Georgia, în 2008, Siria, în 2015, și chiar, deși nu pe față, în regiunile separatiste ale Ucrainei încă din 2014. E drept însă că o invazie la scară largă a unei țări enorme – care se învecinează cu Uniunea Europeană, este bine aprovizionată cu arme occidentale și are o populație în mare parte ostilă – poate fi o aventură cu totul diferită.”
Nervos, Joe Biden insultă un jurnalist
„Stupid son of a bitch”, expresie care nu are nevoie să fie tradusă, pentru că o auzim în toate filmele americane de acțiune.
Acestea au fost însă cuvintele aruncate de președintele SUA unui reporter de la Fox News care l-a întrebat despre rolul pe care l-ar putea juca inflația în alegerile de la jumătatea mandatului (mid-term elections) din acest an. Reporterul în cauză, Peter Doocy, a declarat apoi pe Fox News că Biden l-a sunat la mai puțin de o oră după incident pentru a clarifica situația, spunând că „nu trebuie să o ia personal”.
Săptămâna trecută, președintele american, căzut în sondaje și confruntat cu situația de criză din Ucraina, insultase deja un alt jurnalist de la Fox News, canal TV care este, cum se știe, foarte critic la adresa administrației sale, răspunzând „ce întrebare stupidă” la o cerere de clarificări în legătură cu relația lui cu Vladimir Putin.
Olaf Scholz, cancelarul în șlapi
În sfârșit, într-un comentariu șfichiuitor, Der Spiegel îl interpelează, retoric, pe mult-prea-împăciuitorul nou cancelar Olaf Scholz, care continuă atitudinea Angelei Merkel față de Rusia lui Putin.
Scrie Der Spiegel: „Cine a pus capăt Războiului Rece împotriva Uniunii Sovietice în urmă cu trei decenii? Nu, dragă guvern federal, din păcate nu au fost manifestanții germani, de Paște, în șlapi (Jesuslatschen, „sandale de Isus”, în germană) și nici ecologiștii. Rușii ar fi râs cu poftă de toți aceștia. Războiul Rece s-a încheiat pentru că politicieni precum președintele SUA, Ronald Reagan, care au fost acuzați că sunt belicoși (Kriegstreiber), au pus o mare presiune economică și militară asupra Uniunii Sovietice, până la prăbușirea regimului. Asta a însemnat «a face pace fără arme»“.
„Privite în acest fel, continuă Der Spiegel, sunt ridicole mijloacele prin care politicienii germani vor să-l influențeze pe agresorul rus de azi. În timp ce Vladimir Putin a strâns peste 100.000 de soldați și armament greu la granița cu Ucraina, Scholz și miniștrii lui continuă să se fâțâie în șlapi (Jesuslatschen, „sandalele lui Isus”). Germania respinge o posibilă excludere a Rusiei din sistemul internațional de plăți Swift. Proiectul conductei Nord Stream 2 nu e pus de guvern sub semnul întrebării. Iar livrările de arme către Ucraina? Germania spune nu. Pace, Putin!”
