Cu ocazia Zilei Independenței R. Moldova, Europa Liberă a făcut o succintă radiografie a unor indicatori economici, demografici, dar și privind libertățile populației din ultimele trei decenii.
În anul 1991, când Republica Moldova a devenit stat independent după destrămarea Uniunii Sovietice, avea 4,3 milioane de locuitori, pe ambele maluri ale Nistrului. Astăzi, în Republica Moldova trăiesc 2,5 milioane de oameni, țara a pierdut „foarte mulți oameni”, așa cum explica demograful Valeriu Sainsus, în podcastul „În esență...” la Europa Liberă.
„Dacă în anii ’90, preconizam să ajungem la 5 milioane de oameni, având o populație de 4,6 milioane, acum dacă facem un calcul simplu, totalul populației este de 2,6 milioane. Deci, în anii de independență, noi am pierdut aproape anual mai mult de 200 de mii de oameni, în câteva decenii. Dacă luăm o perioadă de trei decenii - aproape două milioane de oameni”, susține Sainsus.
El a mai spus că există premise pentru înjumătățirea numărului actual al populației: „Trebuie să ne așteptăm la o devastare demografică a țării, iar când vorbesc de devastarea demografică am în vedere că, de fapt, vom avea în următorii 50 de ani o înjumătățire a populației”, explică demograful.
Și expertul economic Veaceslav Ioniță de la IDIS „Viitorul” estimează că „o treime din populația R. Moldova este plecată”. El remarcă îmbătrânirea populației și scăderea considerabilă a numărului persoanelor active.
„În anul 1991, aveam 1,6 milioane de salariați și 562 de mii de pensionari pe malul drept. Astăzi, am ajuns estimativ la 628 de mii de salariați și 525 de mii de salariați (...). Cea mai mare scădere a salariaților a fost în mediul rural și în special din sectorul agricol. În anul 1991, aveam aproape 3 salariați la un pensionar, astăzi avem aproape un salariat la un pensionar”, compară Ioniță situația din 1991 cu cea din 2023, într-o tradițională analiză economică.
Continuând comparațiile cu situația economică din 1991 cu cea din prezent, Ioniță estimează că în 2023, moldovenii „o duc de două ori mai bine decât la începutul anilor 90, după o dublare a veniturilor salariale ale populației”.
Date din statisticile WorldBank arată că Produsul Intern Brut pe cap de locuitor s-a majorat în R. Moldova în ultimii 30 de ani.
Un alt indicator economic în creștere este și cel privind exporturile. Potrivit Biroului Național de Statistică, în 1997, de când sunt colectate primele date, exporturile R. Moldova au însumat 874 de mii de dolari. 25 de ani mai târziu, în 2022, R. Moldova a exportat mărfuri în valoare de 4,3 miliarde de dolari.
Mărfurile și produsele din Republica Moldova sunt exportate mai mult spre piețe din țările Uniunii Europene, decât în cele din Comunitatea Statelor Independente.
Chiar dacă R. Moldova a trecut prin schimbări demografice, economice, prin schimbări de guvernare sau și-a schimbat vectorul de politică externă, sunt și lucruri care nu s-au schimbat. De exemplu, cum este apreciat statutul țării în unele rapoarte internaționale. De-a lungul monitorizării R. Moldova din 1991 și până în 2003, în cadrul rapoartelor organizației Freedom House, care măsoară drepturile politice și libertățile civile, R. Moldova a avut mereu statutul de țară „parțial liberă”.
Organizația Freedom House, cu sediul în Statelor Unite, monitorizează respectarea drepturilor politice şi a libertăţilor civile în întreaga lume, iar în baza acestor rezultate, fiecare stat primește un statut din trei: țară liberă, țară parțial liberă și țară ne-liberă.
O analiză a mai multor rapoarte Freedom House privind R. Moldova din 1991 până în prezent, arată că țara a avut mereu statutul de „parțial liberă”, în diverse perioade confruntându-se cu anumite probleme.
De exemplu, primele evaluări ale Freedom House relevau că în R. Moldova fuseseră raportate încălcări ale drepturilor omului și violențe, în special în regiunile controlate de ruși din orașul Bender, iar în cazul presei de stat existau riscuri de autocenzură, din cauza dependenței acesteia de guvern.
La începutul anilor 2000 libertatea de exprimare din R. Moldova întâmpină mai multe dificultăți. Organizații precum „Reporteri fără frontiere” au raportat cazuri de intimidare și atacuri asupra jurnaliștilor care scriu despre corupție sau critică funcționarii publici. Indicii privind drepturile și libertățile femeilor arătau subreprezentarea în guvern și poziții de conducere, dar și frecvente discriminări la muncă.
Evaluările Freedom House din 2005 atrag atenția că în R. Moldova închisorile sunt într-o stare deplorabilă, iar judecătorii și procurorii iau mită. Trei ani mai târziu, Freedom House avertizează că în R. Moldova corupția este o preocupare majoră.
Analizele de țară din 2010 scot la iveală problemele de maltratare în custodia poliției, după protestele violente din 2009, izbucnite ca urmare a rezultatelor alegerilor parlamentare care arătau victoria Partidului Comunist.
Următoarele evaluări de țară arată „disfuncționalitatea” guvernării, după dezvăluirea privind frauda bancară, acuzații de corupție de amploare și influența enormă a oamenilor de afaceri puternici în politică și guvernare. „Peisajul media general rămâne polarizat(...) mass-media fiind folosită adesea pentru a promova interesele politice sau comerciale ale proprietarilor sau afiliaților acestora”.
Cel mai recent raport al Freedom House publicat în 2023 arată că „oligarhii și actorii străini influențează puternic politica moldovenească la nivel național și local, subminând responsabilitatea față de alegători”. „Corupția generalizată, legăturile dintre figurile politice majore și interesele economice puternice și deficiențele critice din sectorul justiției și ale statului de drept continuă să împiedice guvernarea democratică”.
Deși guvernul PAS pare a fi mai transparent decât predecesorii săi, evaluează Freedom House, probleme serioase persistă, precum „publicarea cu întârziere a planurilor, proiectelor de politici, bugetelor și proiectelor de lege pentru consultare”.
La fel ca acum 30 de ani, ramura judiciară a R. Moldovei se confruntă cu probleme, de această dată este foarte susceptibilă la influențele politice „care îi împiedică independența”.
Pe de altă parte, raportul publicat în 2023 relevă și unele progrese, de pildă faptul că femeile și membrii grupurilor etnice, religioase și ale altor minorități nu se mai confruntă cu bariere legale directe în calea participării politice.
