Ei sugerează ca termenul „propagandă” să fie scos din denumire, iar centrul să fie independent, pentru a fi credibil în fața cetățenilor.
La sfârșitul lunii martie, președinta R. Moldova, Maia Sandu, anunța crearea Centrului național de apărare informațională și combatere a propagandei „Patriot”, pentru „a combate propaganda la nivel național”. În scurt timp, Președinția a făcut public proiectul de lege care stabilește cum va funcționa acest centru.
- Te-ar putea interesa și: Cu ce se va ocupa centrul „Patriot” și cine îl va conduce
Va face recomandări, dar nu va da sancțiuni
Centrul va elabora ghiduri pentru identificarea, prevenirea și combaterea dezinformării, va crea mecanisme de monitorizare a spațiului informațional, va emite recomandări despre cum să se combată dezinformarea, dar nu va putea să aplice sancțiuni pentru difuzarea informațiilor false.
Maia Sandu a explicat, într-o emisiune TV, că, deși există mai multe metode de a lupta cu informațiile false, care reprezintă un pericol pentru R. Moldova, este nevoie de „un creier unic care să genereze acțiuni și idei concrete” pentru combaterea dezinformării.
Centrul „Patriot” va fi condus de un director, care va fi ales în baza unui concurs public organizat de șefa statului și va avea și un colegiu format din 11 membri.
Întrebarea principală: Ce este propaganda?
Inițiativa Președinției se află acum la etapa consultărilor publice, iar primele recomandări au venit din partea societății civile.
Expertul Adrian Ermurachi, de la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), care a analizat proiectul, susține că autorii ar trebui să definească în mod clar noțiunile de „propagandă” și „dezinformare”. Felul în care aceste noțiuni sunt promovate acum „lasă foarte și foarte mult loc de interpretare” și „pot fi utilizate abuziv în cazul în care autoritatea nu va gestiona domeniul cu cea mai bună credință”, crede Ermurachi.
„Nu este clar care sunt valorile de referință, cum apreciezi că este dezinformare, că a fost propagandă și care este adevărul”, explică expertul, într-o discuție cu Europa Liberă.
Directorul Asociației Presei Independente, Petru Macovei, propune ca termenul de „propagandă” să fie, în general, exclus din denumirea centrului și să se renunțe și la atribuția instituției de a combate propaganda.
„La nivel european și internațional, în general, sunt foarte multe discuții despre ce poate fi numit sau nu propagandă. Noi ar trebui să fim foarte atenți cu asemenea noțiuni, care nu se regăsesc în documentele europene, de exemplu. Din punctul nostru de vedere, autoritățile ar trebui să aștepte până vor fi elaborate politici publice la nivel european în ceea ce privește propaganda, apoi să le preia”, a spus Europei Libere Petru Macovei.
El susține că mai potrivit ar fi ca acest centru să lupte cu dezinformarea și să se ocupe de comunicare strategică.
„Echilibru fragil” între lupta cu dezinformarea și libertatea de exprimare
Și Adrian Ermurachi de la IPRE susține că în statele care au instituții cu meniri similare nu se găsesc termeni ca „dezinformare” și „propagandă”, pentru că „specialiștii în domeniu spun că aceste noțiuni sunt foarte și foarte relative, atunci când încerci să le definești”.
El mai spune că în Europa de Est fiecare țară a încercat într-un fel sau altul să lupte cu dezinformarea, creând mecanisme diferite, dar care se axau, în mare parte, pe combaterea dezinformării prin comunicare eficientă, prin prezentarea informațiilor veridice.
„Și în aceste țări se ridică problema constituționalității, a libertății de exprimare. Când vii cu astfel de instrumente, echilibrul este foarte fragil: unde combați dezinformarea și unde, de fapt, îngrădești dreptul la libera exprimare. Aceasta este problema majoră care trebuie să fie clarificată”, explică Ermurachi.
Delimitare clară a atribuțiilor centrului
Nici atribuțiile centrului de combatere a dezinformării și propagandei nu sunt foarte clar delimitate, mai observă experții. Ei cred că această instituție ar trebuie să fie trecută sub „arcul guvernamental” în loc să fie în subordinea Președinției, așa cum prevede proiectul.
De asemenea, experții spun că ar trebui să fie clarificate și relațiile centrului cu alte instituții, precum Consiliul Audiovizualului și Serviciul de Informații și Securitate.
„Să nu ne pomenim în situația în care unele instituții sau autorități vor fi reticente să colaboreze cu acest centru, să fie explicat foarte clar care sunt competențele acestui centru și că celelalte instituții și autorități să fie obligate să furnizeze și interacționeze cu acest centru, deoarece vorbim despre un subiect foarte sensibil - securitatea R. Moldova”, afirmă Petru Macovei.
Proiectul de lege prevede că această autoritate va crea mecanisme care vor preveni și combate dezinformare, dar în mod generic, spune și Adrian Ermurachi.
„La modul în care este formulată acum legea, poți face orice. De fapt, astfel de mecanisme trebuie elaborate de un minister care face politici în sector și abia apoi să fie implementate de o altă autoritate. Dar, cel puțin cum este formulată legea acum, reiese că va avea toate instrumentele posibile și imposibile”, atrage atenția expertul.
Deși inițiativa are nevoie de îmbunătățiri, este una necesară pentru R. Moldova, care se confruntă cu un val puternic de propagandă rusă, concluzionează reprezentanții societății civile.
