Fără nicio surpriză, printr-un videoclip de trei minute, actualul locatar al Casei Albe, Joe Biden, a anunțat că este oficial candidat pentru realegerea sa ca președinte în noiembrie 2024.
Anunțul, coregrafiat cu mare grijă, sosește exact la patru ani după ce el și-a anunțat intrarea în campanie în 2019.
Capitolul final al unei lungi cariere politice
Pentru Joe Biden, acum în vârstă de 80 de ani și care ar avea 86 de ani la sfârșitul celui de-al doilea mandat în 2028, dacă va fi reales, „acest anunț marchează un moment esențial într-o carieră politică care se întinde pe mai mult de jumătate de secol”, subliniază Washington Post.
Campania electorală din 2024 promite într-adevăr să marcheze ultimul capitol din lunga carieră a unui politician „care a fost candidat de șapte ori pentru Senat în Washington, detaliază cotidianul capitalei federale și de patru ori candidat la vicepreședinție și la președinție”.
Campania din 2024 promite, de asemenea, să fie „o campanie tumultuoasă”, mai subliniază Washington Post, având în vedere că fostul chiriaș al Casei Albe „Donald Trump vrea la rândul său să reia meciul cu Joe Biden, după mai bine de doi ani petrecuți pretinzând în mod fals că el ar fi fost adevăratul câștigător al alegerilor din 2020”. Meci de revanșă între Biden și Donald Trump, așadar.
New York Times subliniază, la rândul său, că deși caută să se prezinte de multă vreme ca un om care vrea să construiască o punte spre generația următoare, “Joe Biden nu se arată câtuși de puțin gata să predea ștafeta”.
Iar cotidianul newyorkez mai arată că meciul de retur dintre Joe Biden și predecesorul său, Donald Trump, se anunță epic, mai ales că Biden nu ezită să declare în videoclipul său oficial de candidatură că „Trump încă reprezintă o amenințare puternică la adresa democrației americane”.
Iar dacă laitmotivul lui Biden în acest videoclip este să „termine treaba” începută în timpul primului său mandat, nu toată presa americană vede lucrurile așa.
Anticipând anunțul lui Joe Biden, analistul politic Gerard Baker, de la cotidianul conservator The Wall Street Journal sublinia în ajunul anunțului că ideea de a petrece “încă patru ani cu Joe Biden sună ca o pedeapsă cu închisoarea”.
¡Ay que calor!
Dacă majoritatea presei de pe planetă face astăzi din candidatura lui Biden un mare titlu, peste Atlantic, în Spania, în acest timp, El Pais are un cu totul alt titlu principal: valul de căldură extremă care a lovit peninsula iberică și care se apropie deja de 40 de grade Celsius în Andaluzia, făcând să se anunțe o vară cumplită.
În medie, până în weekend, temperaturile vor fi „între 6°C și 10°C mai mari decât în mod normal pentru această perioadă a anului”, detaliază Público. Temperatura din primele douăzeci și două de zile ale lunii aprilie a fost deja cu „1,9°C peste media istorică”.
El Pais trece în revistă câteva inițiative luate deja de unele orașe:
- Barcelona a desemnat o serie de zone de refugiu în locuri precum biblioteci, săli de spectacole sau complexe sportive.
- Primăria Madridului a anunțat posibilitatea de a adapta sălile de clasă sau de a anticipa deschiderea piscinelor.
- Ni se spune și că Valencia, de pildă, nu a prevăzut absolut nimic împotriva valului de căldură.
- În schimb, Bilbao oferă adăposturi climatice și instalează fântâni arteziene temporare împotriva căldurii
Călduri mari și în India, despre care The Guardian ne informează că a depășit deja China, devenind cea mai populată țară din lume, pe baza estimărilor ONU privind populația.
Corupția în Parlamentul European: foiletonul continuă
Site-ul de la Bruxelles Politico, specializat în afacerile europene, ne informează în acest timp că Eva Kaili, fosta europarlamentară socialistă din Grecia, deja arestată preventiv pentru corupție în cadrul a ceea ce e numit Qatargate și eliberată cu arest la domiciliu, se confruntă acum cu o cu totul altă afacere în care e cercetată: o anchetă penală separată în privința plăților presupuse frauduloase care au implicat patru foști asistenți ai ei în Parlamentul European, din 2014 până în 2020.
Ancheta o vizează pe Kaili pentru trei potențiale activități frauduloase: dacă a indus în eroare Parlamentul cu privire la locul de muncă al asistenților săi și la activitățile duse de ei; dacă și-a însușit o parte din rambursările lor pentru călătorii profesionale „falsificate” pe care ea le-a organizat; și dacă ea a primit, de asemenea, o parte din salariile lor, cum o afirmă o scrisoare a Parchetului European către președinta Parlamentului, Roberta Metsola.
Cum prețul minim pe alcool (MUP) protejează ficatul scoțienilor
În Franța, Libération analizează în detaliu legislația scoțiană care impune un preț minim al alcoolului. Din 2018, Scoția experimentează impunând un preț minim pentru vânzarea băuturilor alcoolice (MUP, pentru minimum unit pricing). Un studiu recent validează eficacitatea acestei politici în reducerea numărului deceselor și al spitalizărilor.
Scrie Libération: «Iată o sticlă impozantă, albăstruie, low-end în stil de sticlă de sifon. Este un cidru marca Frosty Jack, o soluție extrem de economică pentru a-ți distruge stomacul, la care recurg deseori britanicii. Pentru abia patru lire (4,50 euro), sticla oferă 2,5 litri de alcool de 7,5%. Cel puțin, era una din cele mai rentabile metode de a te îmbăta.
Astăzi, prețul unei astfel de sticle ajunge la o duzină de lire (13,50 euro), fiecare unitate de alcool fiind acum vândută la minimum 50 de cenți. Un studiu recent publicat în prestigioasa revistă medicală The Lancet ne permite în sfârșit să observăm primele efecte ale legii: aplicarea ei e considerată a fi redus cu 13,4% decesele direct legate de alcool și cu 4,1% spitalizările.»
Libération constată aprobator că legea care impune aceste scumpiri a fost imitată și introdusă și în Irlanda (republica Irlanda propriu-zisă), dar nu însă și în Anglia. Adio happy-hour așadar în Scoția.
Tot Libération mai scrie și că lobby-ul fabricanților de alcool din Scoția este acum foarte nemulțumit. Nici nu e de mirare. Până recent, în întreaga Europă, lobby-ul alcoolului s-a dovedit sistematic mult mai influent decât cel al tutunului. Au trecut ani de zile de când pe pachetele de țigări se imprimă fotografii cu plămâni canceroși. Parlamentul European a respins însă propunerea de a se lipi pe sticlele de alcool fotografia unui ficat cu ciroză.
