Activiștii susțin că oficialii ruși perturbă fluxul celui mai mare afluent al Mării Caspice din motive de prestigiu politic - indiferent de impactul asupra mediului.
Locuitorii din Kazan, Rusia, sunt la 1.000 de kilometri nord de Marea Caspică, dar sunt martori direcți ai felului în care apa e afectată de activitățile oamenilor. Acolo se varsă Râul Kazanka în Volga, cea mai mare sursă de apă care ajunge în Marea Caspică, iar debitele lui variază puternic.
În septembrie 2023, Kazanka a fost atât de scăzut încât a ajuns cât un firicel de apă. În octombrie 2024, era atât de umflat încât imaginea oglindită a Kremlinului din Kazan strălucea pitoresc în apele lui.
Nu totul se datorează vremii.
„Întregul curs al Volgăi este reglementat”, spune Iulia Faizrahmonova, o activistă care a monitorizat nivelul apei timp de zece ani, până când a fugit din Rusia, după invazia pe scară largă a Ucrainei, în 2022.
„Are o cascadă de rezervoare care sunt gestionate de Agenția Federală pentru Resursele de Apă”, a declarat ea pentru serviciul Tatar-Bashkir al RFE/RL.
Aceste rezervoare și seria de baraje înșirate de-a lungul Volgăi au fost mult timp legate de scăderea fluxurilor de apă în Marea Caspică, contribuind astfel la scăderea nivelului apei în această zonă.
Volga furnizează 85% din apa care ajunge în Marea Caspică, după cum arată website-ul de analiză Kaspiiskii vestnik.
Oficialitățile rusești au recunoscut că debitele sunt manipulate, pentru a favoriza, de pildă, depunerea icrelor în zonele producătoare de caviar din regiunea Astrahan, din apropierea coastei Mării Caspice - lăsând locuri precum Kazan cu niveluri ale apei mult mai scăzute.
„Au cel mai valoros pește comercial, sturionul, din regiunea Astrahan”, afirmă Iulia Faizrahmonova. „Dar desigur, partea noastră din Volga are de suferit”.
În octombrie 2023, apa din lacul de acumulare Kuibîșev, de la sud de Kazan, era extrem de scăzut – atingea un nivel record, după cum arată cifrele furnizate de RusHidro, o companie hidroelectrică.
Acest fapt i-a făcut pe șefii a cinci regiuni să-i trimită președintelui rus, Vladimir Putin, un apel prin care cereau ca nivelul apelor Volgăi „să fie stabilizat”.
Rustam Minnihanov, președintele regiunii Tatarstan, avertiza la o întâlnire de la Moscova că lipsa apei provoacă „neliniște socială”.
Un an mai târziu, situația a fost pe dos, iar apele au ajuns să fie prea mari.
Unii cred că a fost o decizie politică legată nu de apel, ci mai degrabă de dorința de a face Kazanul să arate mai bine pentru liderii străini la summitul BRICS de luna trecută.
„Se pare că, pentru un eveniment ca acesta, s-a ajuns la un acord la nivel federal cu [oficiali din] regiunea Caspică”, a declarat activistul de mediu Timur Eskaraev, pentru serviciul local de știri Inkazan.
Activista Iulia Faizrahmonova e complet de acord. Și spune pentru RFE/RL că, în anii petrecuți cu studiul Volgăi, a observat o legătură între nivelul apei și evenimentele importante.
De pildă, în 2018, când orașul Kazan a fost gazda mai multor meciuri de la Campionatul Mondial de fotbal.
Alții indică alte cauze ale nivelului ridicat al apei. Biologul Anton Bortiakov, din Kazan, a declarat pentru Inkazan că a fost, mai curând, vorba despre o combinație de ninsoare abundentă în timpul iernii – așa cum avertizase președintele Tatarstanului, și sprijin sporit pentru poziția regiunii într-o comisie guvernamentală care a luat în considerare reglementarea fluxurilor fluviului Volga.
În orice caz, la începutul lunii noiembrie, după summitul BRICS, nivelul apei a scăzut din nou, potrivit datelor oficiale citate de un grup neguvernamental.
RFE/RL i-a scris lui Rustam Minnihanov întrebându-l dacă nivelurile ridicate ale apei sunt legate de summitul BRICS, dar nu a primit niciun răspuns imediat.
Organizația RFE/RL a fost clasificată drept „organizație indezirabilă” de către autoritățile ruse.
Articol preluat de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
