„Nimeni nu vrea să fure Ardealul”, a explicat ironic liderul Uniunii Democrate a Maghiarilor, Kelemen Hunor, acuzat de politicieni din Opoziție, dar nu numai că vrea să obțină autonomie pentru regiunile locuite de comunitatea ungară și că în schimb va susține PSD la o eventuală moțiune de cenzură.
Potrivit informațiilor, social-democrații români și-ar fi pierdut deja majoritatea în Camera Deputaților, după ce o serie de parlamentari nemulțumiți au plecat din partid, iar alții ar fi posibil să nu se implice în cazul în care guvernul va trebui susținut prin vot. Într-o astfel de situație critică PSD ar avea nevoie de voturile UDMR. Pe de altă parte, în mod tradiţional, politicienii maghiari ezită să se amestece în situații de acest fel, mai cu seamă, că electoratul lor este anti-PSD. Dacă, însă primesc în schimb ceva pentru comunitatea lor, cum ar fi, de pildă, autonomia culturală pe care UDMR o cere de aproape 30 de ani sau chiar Legea statutului minorităților naționale, pe care Uniunea Europeană a solicitat-o din 2003, mult înainte primirii României, parlamentarii maghiari ar putea vota de partea social-democraților.
Uniunea Democrată a Maghiarilor din România nu a venit cu niciunul din aceste documente, ci a depus în Parlament o inițiativă legislativă care cere încă din titlu punerea în aplicare a Rezoluției Adunării Naționale de la Alba Iulia, care este actul fondator al României Mari. Deși apare ca fiind un proiect de lege, de fapt nu reglementează nimic, ci este mai curând un fel de rezoluție politică, prin care UDMR ar vrea să delimiteze un nou start în politica minorităților, pornind chiar de la cele stabilite acum 100 de ani, când Transilvania a ieșit de sub jurisdicția Budapestei, pentru a intra sub cea a Bucureștiului. Astfel printre „principiile fundamentale la alcătuirea noului Stat Român”, Adunarea Națională de la Alba Iulia menționa printre altele:
„Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.”
Cu toate că măcar parțial aceste principii au fost puse în lege, ele nu se respectă mereu și oricum nimeni nu verifică în ce măsură drepturile minorităților din România sunt respectate. Maghiarii din Transilvania, care sunt bine organizați și, în plus, susținuți de guvernul ungar au o voce care se aude nu doar în România, ci și la Bruxelles sau Washington. Apoi, de la venirea premierului Viktor Orban ca premier la Budapesta, în 2010, lucrurile au început încet-încet să se schimbe, din punct de vedere economic și pentru maghiarii din România. Retorica lui naționalistă a fost însoțită de măsuri practice, iar ținta guvernului ungar este ca în următoarea perioadă, învățământul maghiarilor din Ardeal să nu mai depindă de guvernele românești.
În lunile următoare județele Harghita și Covasna vor primi 85 de milioane de euro, bani accesați de executivul ungar din fonduri europene...
Autonomia culturală cerută de-atâta timp de UDMR în parlamentul român va fi în acest fel pusă în practică de cabinetul de la Budapesta. În lunile următoare județele Harghita și Covasna vor primi 85 de milioane de euro, bani accesați de executivul ungar din fonduri europene. Și pentru prima dată, anul acesta maghiarii din România și Ungaria vor avea o campanie electorală comună pentru alegerile europarlamentare.
Face parte din ritualul parlamentarilor UDMR să profite de orice slăbiciune a puterii pentru a-și relua solicitările. E un exercițiu politic prin care își arată legalismul față de statul român, loialitatea față de comunitatea maghiară și își afișează nevoile față de guvernul de la Budapesta. Propunerea care pornește de la Declarația de acum 100 de ani are doar 8 articole, iar la ultimul, menționează că în condițiile legii și a reglementărilor europene, consiliile județene „pot solicita înființarea prin lege a unor regiuni de dezvoltare separate, iar aceste noi regiuni pot obține, prin lege, statut de autonomie specială”. Acesta e fragmentul care i-a enervat cel mai mult pe naționaliștii români din toate partidele, cu toate că e doar o propunere dintr-un proiect încă neînregistrat.
Toate încercările politicienilor maghiari de a avea acces la descentralizare pentru comunitatea pe care o reprezintă sau pentru a primi spre administrare banii destinați educației sau culturii în limba maghiară sunt modalități de a demonstra că guvernul român nu vrea să extindă mai mult drepturile comunității maghiare. În același timp, investițiile pe care le face Budapesta în județele în care numărul maghiarilor este mai mare de 20% contribuie odată în plus la discrepanțele regionale din România.
Conexiunile Transilvaniei cu Budapesta și Viena sunt tot mai numeroase, inclusiv prin primarii români din marile centre urbane sau prin investițiile care se fac în zona intracarpatică. În scurt timp, guvernul ungar le va rezolva etnicilor maghiari din România toate problemele sociale, economice, de educație sau în privința sănătății, lăsându-i Bucureștiului atribuții minime și scoțând astfel, încet, încet, de sub umbrela României comunitatea ei maghiară, cu riscuri pe care oficialii români nu le iau încă în calcul.
