Un sondaj de opinie realizat la cererea Ministerului Sănătăți și cu suportul reprezentanței locale a Organizației Mondiale a Sănătății sugerează că cei care nu vor să se vaccineze împotriva COVID-19 în R. Moldova sunt așa de mulți încât va fi greu, dacă nu imposibil, chiar și când va exista suficient vaccin, să se atingă cota de 70% de populație imunizată necesară pentru crearea de imunitate colectivă. Cum poate fi schimbată această situație și ce măsuri posibile examinează autoritățile?
Acum argumentul forte ce cântăreşte în favoarea imunizării este contaminarea celor apropiaţi, rude ori prieteni. Teama de a nu face o formă gravă a bolii, deopotrivă cu vaccinarea în cercul de prieteni, îi determină pe cei mai mulţi cetăţeni să accepte serul anti-Covid, arată rezultatele celui mai recent sondaj realizat la comanda autorităţilor, cu suportul UE şi OMS.
41% din cei chestionaţi erau de acvord la mijlocul lunii martie să fie vaccinaţi împotriva Covid-19 cu orice ser propus de autorităţi, cu 10 puncte procentuale mai mult decât cercetările anterioare. Două treimi dintre respondenţi categoric sunt împotriva administrării de vaccin, un procent în descreştere, ce dă motive de optimism specialiştilor. Aceştia invocă argumente ce ţin de posibile efectele adverse asupra sănătăţii lor. O pătrime din cei incluşi în studiu pun la îndoială existenţa virusului.
Rezultatele sondajului oglindeşte starea de fapt, spun experţii implicaţi în vaccinare. De exemplu, acum multe colective pedagogice, care urmează la rând după medici în categoria celor care trebuie imunizaţi, fac liste în aşteptarea altor vaccinuri sau dau pas atunci când sunt chemaţi la centrele de vaccinare. În unele localităţi li s-a sugerat că atât timp cât statul i-a asigurat cu vaccin gratuit şi ei refuză, înseamnă că-şi asumă în scris posibelele consecinţe.
Şeful direcţiei învăţământ general de la Ministerul Educaţiei, Valentin Crudu, neagă că ministerul ar fi implicat în acest proces, cu atât mai mult că dascălilor li s-ar propune să semneze o declaraţie pe proprie răspundere care ar fi obligare indirectă a vaccinării. Mai mult, el zice că nimeni nu ar condiţiona începerea noului an şcolar cu vaccinarea.
„Imunizarea, inclusiv a personalului din domeniul educaţiei, a fost pus pe umerii conducătorilor din învăţământ, de comun acord cu asociaţiile medico-teritoriale raionale. Dumneavoastră ştiţi că ea nu este obligatorie, ea este benevolă. Noi nu ne-am implicat în această campanie. Atât timp cât ea este benevolă fiecare decide. Care ar fi argumentul meu atu ca eu să-i oblig pe ei atât timp cât legea nu-i obligă? Pedagogii nu cred că au nevoie de anumite lecţii suplimentare. Se fac liste în care se introduc oamenii care dau acceptul, apoi cei care doresc nemijlocit să se vaccineze, iar cei care refuză refuză pe propria lor răspundere, cred eu. Ce putem să zicem noi? Cine vorbeşte că noi am condiţionat cumva începerea noului an şcolar nu este adevărat, aşa cum medicii nu au condiţionat. Ei doar nici 80% nu au din personalul lor vaccinat”.
Eu aici mă strădui nu prin obligaţie, dar mă strădui printr-o comunicare eficientă, o comunicare prietenoasă
Şefa direcţiei raionale educaţie Teleneşti, Alina Pascaru, a spus Europei Libere că listele celor care urmează să fie imunizaţi sunt colectate de managerii şcolari, trimise apoi direcţiei de profil, care în cooperare centrele de sănătate se îngrijesc de organizarea procesului. Numărul de refuzuri este în descreştere, costată funcţionara. „Problema în Teleneşti mai este că nu am avut numărul necesar de doze. Avem număr mic de pedagogi care refuză. Eu aici mă strădui nu prin obligaţie, dar mă strădui printr-o comunicare eficientă, o comunicare prietenoasă, care de fapt este un mediu prietenos în educaţie, să-i convingem pe oamenii noştri să se vaccineze şi lucrul acesta ne reuşeşte dacă ne uităm ce s-a vaccinat la începutul lunii martie şi la ziua de astăzi, oricum este în creştere”.
Unul din coordonatorii campaniei de vaccinare, Ninel Revenco, spune că sarcina de a convinge populaţia să se vaccineze este pusă în seama celor din administraţia locală şi a medicilor din teritoriu. Deşi nu este obligatorie, imunizarea anti-Covid poate fi cerută de orice angajator salariaţilor, fie de stat sau de la privat.
„Aceea că refuză şi ezită practic reflectă întocmai cât de ferm este mesajul guvernanţilor şi cât de ferm este mesajul lucrătorilor medicali din teritoriu şi a administraţiei publice locale. Vaccinarea este obligatorie, în special acei care lucrează în sistemul educaţional, în sistemul social, în sistemul medical au o obligaţiune faţă de sine, dar şi faţă de sănătatea apropiaţilor şi a celor persoane cu care ei activează”.
Europa Liberă: Această obligaţiune este mai mult morală?
„Da, vorbeşte de moralitate, vorbeşte despre responsabilitate, vorbeşte despre solidaritate. Da, este benevolă, dar ştiţi cum este benevolă, dar avem şi obligaţiuni faţă de societate şi faţă de apropiaţii noştri, şi faţă de copii, şi faţă de generaţia care creşte”.
Chiar şi proaspătul sondaj arată că reticenţa la vaccin este legată în gradul mic de încredere în instituţiile publice. Ori pe timp de pandemie mai-marii statului au fost criticaţi pentru felul în care au demonstrat că restricţiile deseori nu se referă şi la ei, sporind şi mai mult neîncrederea în pericolul acestei infecţii. Cu timpul însă mulţi cetăţeni au avut nu doar rude şi prieteni afectaţi de coronavirus, dar şi apropiaţi decedaţi, iar mai credibil de atât ce poate fi?
