Linkuri accesibilitate

Cum pot fi motivați tinerii să se implice mai activ la alegeri


Datele ultimului Barometru al Opiniei Publice arată că 57 la sută dintre respondenții cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani au spus că nu sunt interesați de procesele politice și că nu au încredere în legislativ, formațiuni politice și guvern. Această stare de lucruri ar putea fi una din cauzele dezinteresului pentru alegeri a tinerilor, afirmă participanții unei discuții organizate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene. Cum se explică dezinteresul lor pentru procesele electorale și ce soluții există?

Cum pot fi motivați tinerii să fie mai activi la alegeri
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:50 0:00
Link direct

Rezultatele precedentelor scrutine arată că tinerii, adică alegătorii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, se dovedesc a fi grupul cel mai pasiv din cetățenii cu drept de vot. Una din explicațiile sociologilor este că mulți dintre ei asociază politica cu minciuna, cu un joc murdar și, prin urmare, nu sunt interesați să-și dea votul pentru competitori în care nu au încredere.

Mihai Rotaru, membru al Consiliului Național al Tineretului din Moldova spune că pe tineri îi descurajează și faptul că politicienii dau vina pe neimplicarea lor, fără a le oferi pârghii și programe care să le apere interesele:

„Unul din motive este că ei nu au încredere în elita politică, doi- este că sunt puține priorități pentru aceștia pe agenda electorală.

Tinerii trebuie să fie motivați...

Ceea ce înseamnă că în campania electorală, doar în ziua alegerilor sau după alegeri cineva își aduce aminte că tinerii nu ies la vot, dar pe parcursul celorlalți ani se face foarte puțin. Tinerii trebuie să fie motivați să înțeleagă că ei zilnic participă la unele procese care poate, indirect, dar influențează asupra dezvoltării statului, asupra deciziilor pe care le iau decidenții.”

La fiecare scrutin tinerilor li se reproșează că nu ies la vot, că manifestă dezinteres pentru procesele politice – o abordare greșită în opinia lui Mihai Rotaru. Tânărul spune că între timp, la prea puțin tineri se ajunge cu programe de instruire și informare despre implicarea civică și importanța votului.

Doina Bordeianu
Doina Bordeianu

Doina Bordeianu, directoarea Centrului de Instruire Continuă în Domeniul Electoral a ajuns la concluzia că tinerii care au participat la programele de educație civică și electorală sunt mult mai predispuși să participe la alegeri. Ea spune că activismul ar trebui să se formeze încă de pe băncile școlii, pentru că uneori chiar dascălii îi fac pe elevi nehotărâți, luând decizii în locul lor. Pe când, ar trebui să fie model de implicare socială:

Ideea ar fi că școala este baza...

„Ideea ar fi că școala este baza. Familia contează nu mai puțin și odată pornind de la această bază sunt importante și inițiativele de educație formală și non formală la care este supusă persoana de-a lungul întregii vieți. Iată toate astea laolaltă contribuie la crearea noastră în calitate de cetățeni și cetățene active.”

Chiar și în lipsa unei instruiri adecvate despre procesele electorale și participarea activă în comunitate, tinerii de azi au acces la mult mai multă informație și posibilități de dezvoltare, decât se întâmpla un deceniu în urmă, susține Nadejda Sacovici, directoare de programe în cadrul Institutului Republican Internațional Moldova. Experta crede că este la îndemâna tinerei generații să se facă auzită și să determine politicienii să țină cont de doleanțele lor:

„Fiți acea voce a tinerilor, a semenilor voștri și vorbiți despre aceste probleme. Nimeni nu este telepatic, nimeni nu este capabil să prezică, uite asta este problema.

În acel moment când ceva nu îți place, bați la ușă, faci gălăgie, faci gălăgie constructiv...

Poți scrie petiții, direct în parlament, poți organiza flashmob-uri, pot organiza întâlniri cu cetățenii pentru a identifica problema din comunitate, problema din clasă, problema din școală, problema din viața noastră de zi cu zi.”

Absenteismul tinerilor la alegeri este și efectul dezinformării, pentru că multora le este dificil să aleagă grâul de neghină în abundența de informații, unele veridice, altele manipulatoare, afirmă mai mulți experți. În opinia lor, tinerii, care se informează cel mai des de pe rețelele de socializare sunt vulnerabili în fața știrilor false, lucru care confirmă o dată în plus nevoia unei gândiri critice la o vârstă cât mai fragedă pentru a deveni apoi o obișnuință călăuzitoare.

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

Previous Next

XS
SM
MD
LG