De ce actualul sistem de verificare a averilor și intereselor în justiție s-a dovedit a fi ineficient? De ce integritatea nu este privită și ca un criteriu eligibilitate în funcții? Despre integritatea judecătorilor și a politicienilor, în dialog cu juristul Iulian Rusu, directorul executiv adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene.
Persoana integră este persoana care își ține promisiunile, lucru foarte important în context electoral...
Iulian Rusu: „Termenul de integritate este tratat diferit, în funcție de jurisdicție, dar în termeni foarte simpli asta ar însemna că persoana care râvnește la o funcție publică, nu ar trebui să dispună de o avere care este mai mare decât averea legală de care dispune, pe care a declarat-o anterior, fie prin declarațiile de avere și interese sau declarațiile pe venit. În al doilea rând, persoana integră este persoana care nu a admis conflicte de interese. Dacă a deținut anterior o funcție publică, să nu fie admisă luarea unei decizii în favoarea unei persoane cu care are interese personale, de familie, prietenești sau de altă natură. În al treilea rând, persoana integră este persoana care își ține promisiunile, lucru foarte important în context electoral. Când se prezintă o platformă electorală, atunci trebuie asigurată consecutivitatea implementării ei. Dacă nu este structurat un mesaj clar și, cel mai important, nu este menținută această direcție pe viitor, nu cred că demonstrează consecvență din partea unui deputat la astfel de funcții publice.”
Europa Liberă: Ce arată începutul acestei campanii electorale? Că pe liste s-au strecurat persoane care nu chiar corespund cerințelor de integritate, se dovedește că în liste apar oameni care sunt nu tocmai curați, așa cum și-ar dori alegătorul. Cum ajung acești oameni pe listele electorale?
Iulian Rusu: „sunt doua aspecte importante. Primul ține de domeniul de reglementare, de sectorul electoral, ce se întâmplă la capitolul apriori al candidaților. Mecanismul nostru, care este prevăzut în Codul Electoral, e destul de modest. Deci, sunt o serie de verificări efectuate, vă aduceți aminte și de renumitul certificat de integritate, ideea căruia a fost, de fapt profanată. Certificatul confirma, din partea ANI, că nu există niciun fel de încălcări care să fi fost depistate de ANI. În același timp, știm că ANI nu reușește să verifice toți actorii în același timp, pentru că acesta e un efort foarte mare. Dar ce poate să facă sistemul nostru e să se focuseze pe principalii actori și să-i verifice înainte ca ei să acceadă în aceste funcții publice.”
Europa Liberă: Dar ANI, Autoritatea Națională de Integritate, s-a dovedit a fi un instrument eficient până astăzi?
Iulian Rusu: „ANI este o instituție care are multiple competențe și, pe de altă parte, sunt peste 70 de mii de persoane care depun declarații de avere în fiecare an. ANI este o autoritate care nu și-a completat până în prezent statele de personal, dar chiar și cu acestea completate, sunt alte probleme, instituționale, legată de accesul rapid și automatizarea anumitor procese pentru a verifica declarațiile de avere și interese. Mai este și un alt aspect. Nu doar verificarea pe hârtie a declarație urmează a fi verificată, ANI poate solicita și primi informații suplimentare, inclusiv recepționarea informației de la cetățeni, precum că ceea ce declară persoanele publice nu corespunde realității. Este un proces mult mai complex decât părea de la bun început, când se elabora Legea cu privire la ANI, în 2015.”
Europa Liberă: Mulți politicieni ajung în vizorul ANI, ei încă o dată își reconfirmă declarațiile de avere, și după asta, se zice că chiar dacă nu și-ar putea justifica averile, ei obțin câștig de cauză în instanță.
Iulian Rusu: „Un moment foarte interesant ați menționat. Or, ANI este, ca și oricare alt actor public, autoritate administrativă. Efectiv, activitatea acesteia este supusă controlului judiciar și aici este partea cea mai frumoasă, pentru că ANI, de asemenea, verifică și judecătorii, iar sistemul justiției este o terra incognita, în mare parte, pe partea ce ține de integritate, întrucât noi nu avem mecanisme viabile care să asigure verificarea acestora înainte ca ei să acceadă în funcție publică sau pe parcursul carierei acestora. Concluziile noastre recente, dintr-o analiză pe care am efectuat-o, spun că integritatea, de fapt, nu este verificată deloc!”
Integritatea, de fapt, nu este verificată deloc!...
Europa Liberă: Adică? Cum nu este verificată deloc?
Iulian Rusu: „ANI verifică după intrarea judecătorilor în funcție declarațiile de avere și are termen. În primul rând, ei verifică declarațiile după un sistem de distribuție aleatoriu, ceea ce înseamnă că ar putea să nimerească o declarație spre verificare, a unui judecător, sau să nu nimerească, în schimb, să fie foarte multe declarații pentru verificare pe care le generează sistemele de distribuție aleatorii, a consilierilor locali, a primarilor sau a altor funcționari publici care nimeresc în vizorul ANI. Respectiv, noi ce avem? Este ANI, pe deoparte, care are o sită foarte rară de verificare a declarațiilor, pe de altă parte, avem CSM, care are funcția de a verifica așa-numita reputație ireproșabilă. Iar partea de integritate, în baza regulamentelor aprobate de CSM, pentru cele două colegii specializate, prevede o punctare de două unități din maximul de 85 a aspectului de integritate, care, din start, este greșită. Integritate sau este, sau nu este. Și ponderea este esențială. Noi nu trebuie să tratăm integritatea după criteriul de performanță. E un criteriu de eligibilitate. Dacă tu nu corespunzi cerințelor de integritate, tu nu ai ce căuta la punctaj.”
Europa Liberă: Dar haideți să lămurim o situație: case de lux evaluate la prețuri modeste, vedem mașini care se cumpără cu câteva mi de euro, pe când prețul real este multe ori mai mare. E o formalitate doar completarea acestor declarații de avere și prezentarea în instituțiile statului?
Iulian Rusu: „Aspectul acesta reiese din însăși Legea cu privire la declararea de avere și interese. Acolo se menționează că se declară averea la prețul contractual. Deci, se oferă o mai mare importanță libertății contractuale, decât interesului public de a avea un sistem de judecători integri, ceea ce iarăși este o abordare greșită din start. Pentru că aceste două interese concurente, până la urmă, dacă analizăm situația noastră, n-ar trebui să prevaleze în interese interesul privat, ci interesul public. Dacă se dorește accederea în funcție publică, respectiv, candidatul ar trebui să nu se ascundă după libertatea contractuală și să declare bunuri la prețuri derizorii.”
Europa Liberă: Care e prestația justiției unui judecător care include aproape falsuri în declarația de avere, de exemplu, dacă trece terenuri la prețuri mici, case, imobile, mașini etc.?
Iulian Rusu: „Nu-i așa că e fățărnicie, dna Valentina? Asta înțeleg și eu. În momentul în care noi discutăm despre judecători, dacă ei înșiși în propriile afaceri nu-și fac ordine, cum noi, cetățenii simpli să ne așteptăm că ei vor face ordine pentru justițiabili?”
Europa Liberă: Sau ce modele pot fi politicienii, deputații care ajung în forul legislativ, dacă ei indică lucruri care nu corespund cu realitatea? Averile lor nu reprezintă tocmai ceea ce au trecut în declarația de avere?
Iulian Rusu: „Acesta, de fapt, e al doilea aspect, la care voiam să mă refer anterior, există aspectul de presiune publică, care e în context politic, dacă vorbim despre alegeri. Controlul public, care vine prin alte instrumente decât autoritățile administrative create în acest scop. Și apar tot tipul de informații în sectorul public. Evident, spre deosebire de perioadele dintre alegeri, acum este un interes sporit și din partea concurenților electorali, să ridice aceste informații în sectorul public. Și, păzea, anumite date ar putea să nu corespundă întocmai realității, ori informațiile să fie denaturate. Și aici este o altă problemă a societății noastre, că noi avem aceste valuri doar în preajma alegerilor, cetățenii noștri înțeleg că ele sunt făcute cu un anumit scop și, iarăși, nu se dă crezare, chiar dacă anumite informații ar corespunde realității. Deci, e o problemă sistemică, la nivel de societate, cum tratăm integritatea candidaților noștri, dar și la nivel de instituție, cum se face acest lucru zi de zi.”
E o problemă sistemică, la nivel de societate, cum tratăm integritatea candidaților noștri, dar și la nivel de instituție...
Europa Liberă: Cine și cum îi ajută pe cetățeni, ca să poată să voteze corect, ca în parlament să vină aleși ai poporului care ar putea să reprezinte chiar modele pentru societate?
Iulian Rusu: „Există inițiative care parvin de la societatea civilă, de deputatul leneș sau deputatul mincinos, sau alte inițiative,”
Europa Liberă: Deputatul care n-a avut nicio inițiativă, nu s-a auzit niciodată la microfon, dar, pe de altă parte, este considerat un deputat influent și care apără interesele altcuiva, interesele care-l favorizează chiar pe el.
Iulian Rusu: „cu siguranță, aici suntem în prezența mai multor probleme sistemice. Prima este conflictul de interese, ceea ce menționasem de la bun început, care n-ar trebui să fie admis, dar sunt și alte aspecte legate pentru funcțiile de deputat. Averile nejustificate,care pot fi verificate parțial, doar în situația când ei au fost în trecut deputați și au depus în trecut declarații de avere. Or, candidații noi depun un fel nou de formă la CEC, dar scopul acestor informații este mult mai restrâns decât în cazul unei declarații de avere și securitate, stabilită prin lege. Ceea ce, iarăși este un fel de întrebare la felul în care tratăm aspectul privind candidații. În cazul dat, vorbim despre alegerile parlamentare. Or, verificarea anterioară este absolut esențială. Desigur, o să fie tot felul de contraziceri în societate, dreptul de a alege și de a fi ales e un drept constituțional...”
Europa Liberă: Este prezumția nevinovăției...
Iulian Rusu: „Este și prezumția nevinovăției, sunt multe aspecte. Totuși, în cazul dat, noi putem găsi o soluție de compromis între drepturile concurente fundamentale: dreptul de a alege și a fi ales și, pe de altă parte, dreptul întregii societăți la o societate democratică și integră.”
Europa Liberă: Și?
Iulian Rusu: „În cazul dat, lucrul nostru, ca formatori de politici publice, ar trebui să se concentreze pe îmbunătățirea cadrului nostru.”
Europa Liberă: Care cu asta și se ocupă.
Iulian Rusu: „Corect.”
Europa Liberă: Face studii, le pune pe masa celor care trebuie să le ia în calcul, dar situația se schimbă foarte greu în bine.
Iulian Rusu: „În genere, lucrurile se schimbă mai greu decât noi ne-am dori. Poziția noastră este de participanți activi, dar din partea societății civile și nu suntem decidenți politici, iar decidenții politici, la rândul lor, ar putea să nu fie tocmai interesați să preia soluțiile pe care noi le propunem. Noi nu am spus niciodată că soluțiile pe care le propunem sunt panacee. E nevoie de un proces de discuții amplu, pentru a ajunge la o soluție. Da, cel puțin, existența acestei discuții și buna-credință , și intenția sinceră de a îmbunătăți lucrurile ar trebui să existe. Ultimii un an și jumătate a fost o stare de baricadă, pentru că noi am tot reacționat la diverse inițiative, am adus argumente și pentru diverse sesizări la Curtea Constituțională. Problemele cu care s-a confruntat societatea în perioada pandemiei, diverse inițiative, inclusiv de ratificare a anumitor tratate, fără ca acestea să fie la început verificate...”
Europa Liberă: Au fost luate în calcul aceste studii pe care le-ați făcut?
Iulian Rusu: „Cel puțin, unii actori au studiat atent argumentele pe care noi le-am adus. Trebuie să recunoaștem, Curtea Constituțională a fost unul din principalii destinatari ai opiniilor noastre pe parcursul ultimilor un an și jumătate.Și ne bucurăm că Curtea Constituțională, în mare parte, a luat decizii care sunt în aceeași direcție cu opiniile pe care noi le-am prezentat.”
Europa Liberă: Există șanse ca în următorul parlament să ajungă 101 deputați despre care societatea să spună că sunt persoane integre?
Parlamentul, în genere, este o oglindă a societății...
Iulian Rusu: „Parlamentul, în genere, este o oglindă a societății. Până la urmă, diversitatea trebuie respectată. Altfel, partidele politice riscă să nu atragă maximum de voturi în circumstanțele în care este astăzi. Să garantăm 101 de deputați integri cred că este complicat, pentru că opinia publică este manipulată atât de informații false, cât și de tot felul de acțiuni de schimbare a realității, de formare a ideilor și de prezentare a lor dintr-un anumit unghi de vedere. Și aceasta este foarte periculos în contextul nostru, în cazul în care și mass-media este utilizată. Dar nu este necesar să avem 101 deputați integri, este suficient să fie cel puțin 60.”
Europa Liberă: Șaizeci, care să formeze o majoritate.
Iulian Rusu: „Corect. În cazul dat, noi, cel puțin, putem vorbi despre o majoritate care să ia deciziile atât de necesare societății, schimbările de cadru legislativ și promovarea în continuare a acestor valori de integritate.”
Europa Liberă: Puteți spune celor care ne urmăresc de ce Legislativul nu se bucură de încrederea cetățenilor?
Iulian Rusu: „Pentru că membrii acestuia, cel puțin în legislativele anterioare, nu s-au bucurat de mare integritate. Nu vorbesc, bineînțeles, de toți, dar vorbesc de o mare parte. Chiar de o majoritate a deputaților a fost învăluită tot timpul de scandaluri și suspectați de lipsă de integritate. Mai mult, informațiile din spațiul public vorbesc despre implicarea în crimă organizată, ceea ce este grav pentru societatea noastră. Evident, acestea nu sunt demonstrate și trebuie să respectăm principiile noastre fundamentale, cum ar fi prezumția nevinovăției, însă suspiciunile planează și informațiile vi nu doar din interior, ele vin dinafară., susținute și cu argumente, și cu probe. Ceea ce confirmă doar faptul că situația este gravă la nivel de integritate a decidenților din această țară.”
Europa Liberă: Lăsați să se înțeleagă că reforma justiției ar fi cea care ar putea să aducă primele roade, când e vorba despre integritate?
Iulian Rusu: „Reforma justiției este cheia, de fapt, pentru că noi nu putem să mai valorificăm din alte beneficii, din alte sectoare, decât am valorificat până în prezent. Ceea ce se întâmplă la nivel de acord de liber schimb și aprofundat și cuprinzător este, în principal, exportul produselor de valoare mică sau randament mic de profitabilitate, produse primare. Nimeni nu dorește să investească într-o țară, chiar și conaționali de-ai noștri, care presupune un proces mai complex de producere, pentru că nu sunt siguri că dreptul lor de proprietate va fi garantat. Iar pentru ca acesta să fie garantat, avem nevoie de o justiție independentă, profesionistă, desigur. În afară de asta, independența fiind cu plată și, deci, deficiența de integritate. Calitatea vieții cetățenilor nu poate progresa în continuare dacă noi nu rezolvăm această problemă.”
Europa Liberă: Apropo, de la Bruxelles a venit o veste îmbucurătoare, că UE oferă 600 de milioane de euro R.Moldova pentru a continua implementarea reformelor.
Calitatea vieții cetățenilor nu poate progresa în continuare dacă noi nu rezolvăm această problemă...
Iulian Rusu: „Da. Este, într-adevăr o veste bună, dar ea este condiționată de o serie de progrese, în primul rând fiind vorba despre sectorul justiției. Mesajul Bruxelles-ului este foarte direct: în momentul în care este dorința și voința necesară pentru a reforma și a transforma justiția în una independentă, profesionistă și integră, evident, există resurse disponibile în acest sens. Evident că o reformă nu poate fi efectuată doar cu cadrul pe care-l avem la dispoziție, asta necesită investiții în infrastructură sau investiții în resursa umană, dar cu siguranță aceste fonduri sunt declarate ca fiind disponibile. Și formele de valorificare a acestor fonduri sunt foarte diverse, inclusiv cu resurse directe transferate în bugetul țării. Nu vorbim doar de asistență sub formă de consultanță sau achiziții de echipament. Nemijlocit, dacă noi avem suficiente capacități să valorificăm de sine stătător și valorificând cerințele impuse de UE pe achiziții publice, pe valoarea cea mai bună a resurselor puse în funcțiune, noi putem valorifica aceste fonduri de sine stătător.”
Europa Liberă: Cel mai probabil, se așteaptă învestirea unui guvern, în urma rezultatelor alegerii parlamentare din 11 iulie, acel guvern să manifeste voință politică, voința politică trebuie s-o aibă și din partea legislativului și doar după ce se termină campania electorală va fi clar ce partener va avea UE la Chișinău, ca să poată să continue reforme în multe sectoare ale R.Molodva.
Iulian Rusu: „Cu siguranță, legătura este foarte puternică, directă între ce viitor ne așteaptă și ce acțiuni și decizii o să întreprindem pe data de 11 iulie, mai ales că turul doi nu este. Și asta ar trebui să fie transmis la câți mai mulți conaționali de-ai noștri, indiferent dacă sunt aici, pe loc, sau se află în afara țării. Înțeleg că sunt și alte aspecte, recente, dezbătute pe larg în spațiul public, cum ar fi numărul de secții de votare, care ar putea să îngrădească un drept fundamental, cum ar fi dreptul de a alege, însă suntem într-un proces care nu s-a finalizat. Decizia CEC a fost contestată la Curtea de Apel Chișinău, sunt mai mulți actori care au contestat această hotărâre a CEC-ului. Să vedem care o să fie finalitatea. Dar, cu siguranță, trei criterii legate de numărul de cetățeni care au participat la ultimele alegeri, numărul de cetățeni care s-au înregistrat preliminar, dar și anumite informații cu privire la numărul de cetățeni care ar putea să se prezinte pe teritoriul altor state, nu au fost luate în considerare de CEC, păstrând același număr de secții de vot, ceea ce e o decizie controversată, cel puțin, întrucât nu s-a bazat pe argumente. Și au fost mai multe grade de desconsiderare, nici un număr mai mare, în două etape, propus de diferiți actori, dar nici ajustarea numărului existent de secții de vot în locurile unde sunt cerințe mai mari.”
