Pandemia de COVID-19 și mai ales restricțiile impuse de autorități au determinat mulți antreprenori să-și transfere afacerile din lumea fizică în cea online pentru a supraviețui. Majoritatea producătorilor cu care a stat de vorbă corespondenta Europei Libere, Diana Răileanu, spun că astăzi nu-și mai închipuie afacerile fără această componentă. Mai ales că și autoritățile par deschise să sprijine companiile ce se „digitalizează”, cum veți auzi în relatarea colegei noastre:
Pandemia a dat peste cap toate planurile Marinei Andreev, care de mai bine de zece ani conduce o companie din domeniul textilelor. Chiar dacă au fost luni de zile în care nu obținea venituri suficiente, Marina plătea salariile angajaților de la întreprindere. Unul din primele lucruri pe care le-a făcut a fost să-și propună marfa și online. Ce părea la începutul pandemiei un colac de salvare vremelnic, astăzi a devenit o condiție obligatorie:
„Pandemia a fost un moment mai greu pentru toți, dar totodată pandemia a ne-a ajutat să acționăm și să găsim noi metode pentru a ne vinde produsele. În timp ce pe piața europeană vânzările online sunt ceva normal, la noi, în R. Moldova, acest domeniu este la început de cale. Avem multe persoane care ne contactează, însă 60 la sută dintre acestea se abțin de la comenzile online. Oamenii de la noi din țară mai mult preferă să vină, să atingă, să vadă ce procură. Pe online e mai complicat, sper încetul cu încetul oamenii să capete încredere.”
Marina Andreev spune că majoritatea antreprenorilor pe care-i cunoaște încearcă să diversifice platformele online pe care-și ofere produsele, însă nu se poate vorbi de mari profituri, ci mai degrabă de o modalitate de a ajunge la cât mai mulți clienți.
Marți, Ministerul Economiei a prezentat mai multe programe de sprijinire a mediului de afaceri, inclusiv pentru integrarea tehnologiilor digitale. Datele prezentate de autorități arată că 75 la sută din întreprinderile mici și mijlocii nu au cunoștințe, resurse și bani pentru o ajustare rapidă la condițiile noi de piață. Iată de ce, a explicat ministrul Economiei, Sergiu Gaibu, în acest an a fost creat un program special, de 10 milioane de lei, prin intermediul căruia antreprenorii pot beneficia de suport pentru digitalizare:
„Noi lucrăm și la actualizarea condiționalității, fiindcă realitățile din păcate dictează anumite obiective noi. Spre exemplu, în programul de digitalizare noi am extins condițiile pentru ca acesta să permită și finanțarea acelor companii care doresc să facă livrare la distanță, extinzând cheltuielile eligibile de la cele care sunt pur pentru digitalizare, spre cele care țin de asistență sau cheltuieli ce se referă la pregătirea pentru livrare cum ar fi brandul sau cutiile etc. Astfel încât să faciliteze companiile care doresc să lucreze la distanță. În contextul pandemic, acest lucru este foarte critic.”
Pe lângă sprijin financiar, antreprenorii din R. Moldova așteaptă și îmbunătățirea infrastructurii pentru business-ul online. Într-o recentă dezbatere dedicată beneficiilor Acordului de liber schimb cu Uniunea Europeană, directoarea executivă a Asociației Business-ului european, Mariana Rufa, atrăgea atenția că serviciile de curierat, bunăoară, atât de necesare pentru businessul online, nu sunt reglementate până la acest moment:
„Deja sunt câțiva investitori, câteva companii care au venit inclusiv din România pe piața R. Moldova în vederea dezvoltării serviciilor de curierat. Din păcate, ceea ce înseamnă servicii de curierat, încă nu este o activitate prevăzută în nomenclatorul activităților în R. Moldova. În sensul acesta cred că de urgență trebuie să ne mobilizăm pentru a asigura, iarăși, îmbunătățirea cadrului legal, care să prevadă aceste servicii. Ca să înțelegem foarte clar, curieratul este o parte componentă a ceea ce presupune comerțul electronic.”
Ministerul Economiei, prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii, a anunțat că în acest an va oferi un suport financiar de peste 140 milioane lei mediului de afaceri, inclusiv prin intermediul programelor dedicate femeilor antreprenoare, tinerilor ce vor să dezvolte afaceri sau moldovenilor de peste hotare ce își propun să-și investească banii acasă.
