Linkuri accesibilitate

Cum se descurcă presa din stânga Nistrului pe timp de pandemie


Experții sunt surprinși de faptul că unul din șapte alegători din regiunea transnistreană au votat pentru Maia Sandu la alegerile prezidențiale. În mai puțin de o săptămână și în stânga Nistrului vor avea loc alegeri – scrutinul legislativ are loc în condiții de lipsă de concurență și asigură de pe acum monopolul în continuare al structurile care controlează regiunea. Cum se descurcă presa în perioada pandemiei? Și cum vede alegerile prezidențiale din Republica Moldova și perspectiva de soluționare a conflictului transnistrean jurnalistul ucrainean Vitali Portnikov.

Cum se descurcă presa din stânga Nistrului în perioada pandemiei?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

Peste 31 de mii de locuitori ai regiunii transnistrene au votat la cel de al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. Aproape 86 la sută dintre ei au votat cu Igor Dodon. Peste 14 la sută, sau aproape 4.500 de voturi, au fost date în favoarea candidatei opoziției, Maia Sandu, mai mult decât în alte regiuni ale Republicii Moldova, de exemplu, în autonomia găgăuză.

Președintele ales al Republicii Moldova, Maia Sandu, consideră că problema transnistreană nu poate fi rezolvată urmând scenariul aplicat în Nagorno-Karabah - potrivit unui interviu acordat publicației ucrainene "Evropeiska Pravda", citată de Radio Chișinău. „Cred că într-o zi va exista o oportunitate geopolitică pentru reunificarea Moldovei și trebuie să fim pregătiți pentru acest lucru. Dar, în orice caz, trebuie să fie o soluție pașnică”, a afirmat Maia Sandu, fiind întrebată dacă vede posibilă o soluție militară la rezolvarea conflictului din Transnistria.

Totodată, Maia Sandu a subliniat că se opune federalizării R. Moldova și nu susține opțiunile propuse de președintele în exercițiu, Igor Dodon...

„Sunt sigură că vom găsi un format de soluționare a conflictului. Și acesta trebuie să includă retragerea completă a trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. Noi am spus mereu acest lucru și o vom face și pe viitor”, a spus Maia Sandu pentru publicația ucraineană.

Deputații Platformei DA și ai PAS au depus joi o moțiune simplă împotriva ministrului de Interne, Pavel Voicu, pe care îl acuză că nu a făcut destul pentru a preveni „răpirea” cetățenilor moldoveni, inclusiv a polițiștilor, de către forțe paramilitare din regiunea transnistreană, un asemenea incident având loc în luna octombrie. Un polițist moldovean care locuiește în satul Camenca, din stânga Nistrului, a fost sechestrat de forțele transnistrene pe 7 octombrie și acuzat de spionaj. Polițistul Andrei Amarfi a fost eliberat, dar soarta altor câteva persoane sechestrate în aceeași zi de forțele transnistrene rămâne necunoscută. În moțiunea prezentată joi se mai spune că, la ministerul de interne, „se manifestă toleranță față de elemente de corupție”. Așteptat în următoarele săptămâni, votul asupra moțiunii pentru demiterea lui Voicu va fi și un test care va arăta raportul de forțe din parlament în urma pierderii alegerilor prezidențiale de duminică de către președintele Igor Dodon, care încearcă să consolideze o majoritate pentru guvernul Chicu.

Noua șefă a Biroului pentru reintegrare de la Chişinău, Olga Cebotari, numită în funcție acum două săptămâni, a avut pe parcursul săptămânii trecute întâlniri cu ambasadorul Federaţiei Ruse și cel al Ucrainei și cu șeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, Claus Neukirch. La ultima întâlnire s-a discutat despre declarația cu privire la negocierile pentru reglementarea transnistreană care ar urma să fie aprobată la reuniunea Consiliului ministerial al OSCE care va avea loc în zilele de 3 și 4 decembrie la Tirana, Albania. S-a discutat și despre prioritățile în dosarul transnistrean pe parcursul președinției suedeze a OSCE de anul viitor. Aceste priorități vor fi axate pe crearea premiselor necesare pentru organizarea unei noi runde în formatul de negocieri „5+2”, implementarea așa-numitului pachet Berlin Plus și identificarea de soluții pentru problemele locuitorilor celor două maluri ale Nistrului.

Sunt Lina Grâu și vă prezint principalele știri ale săptămânii trecute la Radio Europa Liberă.

Secretarul de stat american Mike Pompeo a declarat că Statele Unite salută încetarea focului din Nagorno-Karabah, dar a cerut părților beligerante, Armenia și Azerbaidjanul, să acționeze pentru găsirea unei soluții politice durabile în conflictul de decenii. Acordul de încetare a focului mediat de Rusia și semnat de liderii azer și armean pe 10 noiembrie a pus capăt luptelor de șase săptămâni în regiunea disputată și în raioanele învecinate, Azerbaidjanul obținând câștiguri semnificative, iar forțele armene fiind nevoite să abandoneze mai multe teritorii. În urma acordului, aproximativ 2 000 de militari ruși sunt desfășurați în Nagorno-Karabah pentru menținerea păcii.

Parlamentul Turciei a aprobat miercuri o rezoluție pentru a trimite militari în vederea monitorizării armistițiului între Azerbaidjan și Armenia. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a solicitat votul parlamentului după ce Turcia, care sprijină Azerbaidjanul, a convenit cu Rusia asupra creării unui centru comun de monitorizare. Militarii turci și personal auxiliar civil vor avea un mandat de un an. Oficiali ruși au spus că militarii turci de menținere a păcii nu vor intra în Nagorno-Karabah.

Compania farmaceutică americană Pfizer spune că rezultatele complete în urma testării într-o fază finală a vaccinul său contra noului coronavirus arată că acesta are o eficiență de 95%. Producătorul spune că a adunat date ale siguranței vaccinului pe parcursul a două luni așa încât a cerut, sâmbătă, aprobarea lui de urgență de către autoritățile medicale din Statele Unite.

Rezultatele finale mai arată că vaccinul Pfizer protejează de infectarea cu COVID-19 și oamenii în etate, categoria cea mai vulnerabilă...

Pe 16 noiembrie, o altă companie americană, Moderna, a spus că datele preliminare au arătat o eficiență similară a propriului vaccin. Guvernul de la Washington se așteaptă ca vaccinul să primească aprobarea în primele două săptămâni ale lunii decembrie.

***

Peste 31 de mii de locuitori ai regiunii transnistrene au venit să voteze la cel de al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. Mai mulți experți au recunoscut că votul „transnistrenilor” a fost surprinzător pentru ei, și asta, pentru că circa 14%, sau aproape 4.500 de voturi, au fost date în favoarea candidatei opoziției, Maia Sandu, mai mult decât în autonomia găgăuză, raionul Taraclia, de la sud, sau raionul Ocnița din extremitatea nordică a țării. Surpriza vine din faptul că mulți ani la rând politicieni de la Chișinău au spus că nu pot face campanie și nu pot avea acces în regiunea separatistă pentru a interacționa cu oamenii, pe când alți politicieni care ar avea înțelegeri ascunse cu lideri de la Tiraspol și Moscova ar putea pune la cale un vot organizat pentru un candidat anume. Valentina Basiul a încercat să se lămurească cum s-a ajuns de la temerile de a corupe alegătorii la un asemenea scor?

O primă concluzie a acestui scrutin ce se referă la cetățenii din regiunea transnistreană e că imposibilitatea interacțiunii candidați-votanți nu mai este o scuză pentru politicieni sau factor determinant în cazul alegătorilor, de a merge sau nu la urnele de vot. În era internetului, locuitorii raioanelor de est, izolați de restul țării de liderii separatiști, sub motivația de a nu permite extinderea coronavirusului, urmăresc mișcările de la Chișinău și își fac propriile concluzii, spune pensionarul Vladimir Badașcu de la Speia, Grigoriopol, în trecut fost director de școală.

El recunoaște că a profitat de deschiderea frontierei administrative în ziua alegerilor și a venit să-și vadă nepoata la Chișinău. A decis să mai rămână câteva zile la rude, dar știe că la întoarcere va fi obligat să stea în carantină două săptămâni. Spune că a venit cu o mașină de ocazie, iar șoferul la fel se deplasa în capitală pentru a-și vizita fiica studentă.

Fostul director de școală de la Speia se informează de pe internet. Iar în această campanie legat de transnistreni a auzit doar mesajul despre „frica să nu năvălească transnistrenii și să schimbe direcția de dezvoltare a Moldovei”.

„Dacă vor mai fi alegeri peste vreo două săptămâni, iarăși vin. Eu să vă spun sincer, mi se pare că o să fie încă atâtea neînțelegeri, atâtea probleme pe care noi astăzi nu le vedem. Nu e clar ce e cu parlamentul, sunt atâtea tabere, puterea prezidentului este limitată, și parlamentul este așa de pestriț. Diferite informații schimonosite, murdare. Nu poți să se apreciezi în ce direcție să participi”.

Tatiana din Grigoriopol, care din motive de securitate nu și-a divulgat numele, este o altă alegătoare care a participat duminica la scrutin. Se informează la fel de pe internet. Spune că de la 18 ani merge la toate alegerile din R. Moldova, fără nicio absență. Ce o motivează?

„Patriotismul, dorința de a te manifesta, de a-ți spune [păsul]. Eu în suflet sunt oricum cetățean al Moldovei. Cum asta? Mulți au cetățenie rusă și din cauza asta au păreri mai mult economice ca atare. Politica-i politică, dar problemele mai mult sunt economice. Sărăcia și toate cele de aici și se trag. Și dacă s-ar rezolva problema economică, eu cred că și problema politică s-ar rezolva. Dacă s-ar dezvolta Moldova, și teritoriul acesta l-ar convinge prin puterea exemplului. Pentru ce mulți și-au făcut cetățenia rusă? Ce interes au avut? Să se alipească? Pentru omul simplu – să aibă un venit mai mare, din ce trăi. Acesta-i adevărul”.

Victor Munteanu
Victor Munteanu

Directorul programului drept și drepturile omului de la Fundația Soros Moldova, Victor Munteanu, observă că peste Nistru a crescut o nouă generație, pe care nu o mai sperii ca în anii 90, atunci când lozinca era: Nu dispariției URSS! Se parte că în regiunea separatistă, gândită din prima zi, după părerea lui, ca o „frână pentru dezvoltarea R. Moldova după model european”, oamenii încep să conștientizeze ce e democrație și apropierea de Uniunea Europeană.

„Existau niște prezumții conform cărora votarea acolo este integral manipulată. Avem toate dovezile și este foarte clar că încercările de manipulare au fost cât se poate de evidente și foarte intense. Până și în Transnistria omenii se satură de minciună.

Poate convenea acest lucru primei generații, nu mai convine deja generației tinere...

Pentru că e și acolo un grup care zice nu mai vrem așa, care înțelege că de fapt acolo stă corupția și îmbogățirea ilicită și infinit de mare pe fonul unei sărăcii. Nu poți ține teritorii întregi în manipulare în timp ce informația circulă, cum nu dai circulă”.

În ceea ce privește votul etnic mai pronunțat de la sud al găgăuzilor și bulgarilor și de la nord al ucrainenilor rusificați, Victor Munteanu consideră că acolo mesajele propagandistice ar fi fost mai eficiente. Iar acest lucru trebuie să genereze regândirea felului în care comunică diferitele comunitățile etnice, să fie identificate lucruri și valori care unesc, nu cele care dezbină.

***

După anunțarea victoriei Maiei Sandu la alegerile prezidențiale din Republica Moldova, corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au stat de vorbă cu câțiva trecători, pe care i-au întrebat ce așteptări au de la această schimbare care s-a produs la Chişinău.

- Aș vrea să fie relații normale, de respect reciproc, să fim ca frații…

- Nu știu, eu cred că nu se va schimba nimic. Atâția ani nu s-a schimbat nimic…

- Cred că nu se va schimba nimic. Trebuie să avem relații de prietenie. Eventual la vamă ar fi bine să fie simplificată trecerea.

- Va fi mai rău. Pentru că așa a spus Maia Sandu în campania electorală, a făcut declarații neprietenoase în raport cu Transnistria – în legătură cu gazele, cu faptul că va vrea să se clarifice.

- Eu cred că ar fi fost mai bine dacă ar fi rămas Dodon. Pentru că atunci când vine la putere un nou președinte el începe să-și promoveze politica lui, apar reguli și legi noi și oamenii trebuie să se adapteze. Dar noi deja ne-am obișnuit cu felul în care făcea el politică în Moldova, iar acum vine un nou președinte și nu știm la ce să ne așteptăm.

- Eu cred că situația se va înrăutăți. Candidatul ales este pentru integrarea europeană, iar la noi orientarea este spre Rusia. Aici sunt și forțe de pacificare ale Federaţiei Ruse care vor influența negativ aceste relații dintre Moldova și Transnistria.

În Moldova principalul este Parlamentul, nu președintele. Cum va spune Parlamentul, așa și va fi...

- Eu tare sper că situația se va schimba, pentru că ceea ce este acum este ca o bulă de săpun – noi trăim cu sentimentul că suntem rupți de toată lumea. Și spur că lucrurile se vor schimba în direcția bună. Și sper că se va simplifica procedura de obținere a cetățeniei moldovenești. Copiii mei de exemplu nu pot legaliza anumite acte emise în Transnistria. Și în general eu aș vrea să nu mai fim „mândri ca un vultur”, eu aș vrea să fim parte a Moldovei.

***

Duminica viitoare în stânga Nistrului vor avea loc alegeri legislative – vor fi aleși atât cei 33 de deputați în Sovietul suprem, legislativul regiunii separatiste, cât și membrii consiliilor locale în toate localitățile controlate de administrația de la Tiraspol.

Nu este de așteptat ca scrutinul să aducă mari surprize – marea majoritate a candidaților înregistrați sunt membri ai partidului Obnovlenie, care controlează viața politică și economică a regiunii separatiste. Niciun alt partid din regiune nu și-a înaintat candidații la aceste alegeri. Partidul Comuniștilor, care în trecut a avut reprezentanți în Sovietul suprem, a fost dur persecutat de actuala putere de la Tiraspol – liderul acestuia, Oleg Horjan, este în închisoare, la sediul formațiunii s-au făcut percheziții în repetate rânduri, iar mai mulți membri fie au fost persecutați, fie au fost nevoiți să părăsească regiunea fiind amenințați cu dosare penale.

Candidații independenți cu adevărat de alternativă, cei care nu reprezintă partidul de la putere, de regulă nu sunt înregistrați. De multe ori refuzul de a înregistra candidatura nici măcar nu este explicat de autoritatea electorală din regiunea separatistă.

Comisia electorală de la Tiraspol a anunțat că pentru cele 33 de fotolii de deputat în Sovietul suprem au fost înregistrați 45 de concurenți. Doar în 10 din cele 33 de circumscripții există competiție, fie aceasta și una formală – în două circumscripții sunt câte trei candidați, iar în altele opt – câte doi. În rest, în 23 de circumscripții mandatul de deputat este de pe acum ca și câștigat de singurul concurent înregistrat în cursă. Cu atât mai mult cu cât în regiunea transnistreană pragul electoral a fost anulat și alegerile sunt validate indiferent de procentul prezenței alegătorilor. În toate aceste circumscripții fără alternativă candidează fie persoane din Partidul Obnovlenie, fie din conducerea holdingului monopolist Sheriff, care controlează de facto partidul de la putere.

32 de concurenți sunt chiar deputați din actuala componență a Sovietului suprem, care ar vrea să mai obțină un mandat...

Observatorii locali au remarcat unele situații cel puțin ciudate în procesul înregistrării. Practic toți candidații care sunt cunoscuți ca fiind membri ai Partidului de la putere Obnovlenie se înregistrează în calitate de independenți.

Sunt și cazuri în care toți candidații neafiliați se retrag imediat ce în cursă se înscrie și un reprezentant al partidului de la putere, Obnovlenie, asigurându-i astfel acestuia câștigul la așa-zisele alegeri cu un singur concurent.

În circumscripțiile unde totuși există doi sau mai mulți candidați, de cele mai multe ori oricum este vorba despre „candidați tehnici”, funcția cărora este doar să mimeze alternativa – sunt fie pensionari necunoscuți de publicul larg, fie tineri care nu s-au manifestat în niciun fel în viața publică până în acest moment.

Majoritatea candidaților înregistrați sunt bărbați – din cei 45 de candidați, doar 3 sunt femei, dintre care doar două au șanse reale de a câștiga mandatul...

Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, transmite că actuala campanie electorală este una monotonă și lipsită de originalitate. Cele două posturi de televiziune din regiune relatează despre cum, datorită efortului candidaților, au fost vopsite băncile din curțile blocurilor sau reparate trotuarele, fără să precizeze că toate aceste lucruri de fac din bani publici. Afișele electorale au început să dea culoare ușilor de la intrările în blocuri. Doar că acestea promovează exclusiv candidații partidului puterii – afișe sau pliante ale candidaților de alternativă sau care să facă apel la schimbarea stării de lucruri din regiune nu au apărut deocamdată nici pe străzi, nici în cutiile poștale. Puținii candidați de alternativă încearcă să facă campanie „de la ușă la ușă”, distribuind calendare pe post de materiale promoționale.

***

Perioada pandemiei este una foarte complicată pentru toate genurile de activitate, nu este o excepție nici presa. Mai ales dacă vorbim despre presa din regiunea transnistreană, care și înainte de pandemie nu avea condiții prea bune pentru a-și desfășura activitatea. În regiune există extrem de puține instituții media care încearcă să lucreze din fonduri private sau din donații și să aibă o politică editorială mai independentă. În perioada pandemiei accesul la informație a devenit și mai dificil decât înainte, spune directoarea companiei media „Novaia Volna” de la Bender, Irina Volovaia, companie care dezvoltă postul de radio, site-ul și televiziunea on-line Dnestr-TV.

Irina Volovaia
Irina Volovaia

Irina Volovaia: „Restricțiile impuse odată cu pandemia de Covid-19 evident ca au avut un impact important asupra muncii jurnaliștilor și mai ales asupra accesului la informație. Din cauza restricțiilor marea majoritate a evenimentelor au trecut pe on-line și e tot mai greu să urmărești ce se întâmplă, iar prezența la astfel de evenimente este și ea limitată. În același timp, știrile care sunt publicate pe platformele oficiale nu reflectă întotdeauna detaliile importante ale evenimentului care sunt de interes pentru consumator. Mai există și problema operativității furnizării știrilor de către unele servicii de presă. Se întâmplă uneori ca evenimentul să aibă loc cu trei-patru zile înainte să fie publicat comunicatul - și evident că astfel de informații nu mai sunt de actualitate, își pierd sensul.

Din observațiile mele, accesul la informație în Transnistria a fost mereu foarte specific...

Pe de o parte, se creează impresia că nimeni nu împiedică accesul la informație, dar pe de altă parte instituțiile pot refuza solicitarea jurnalistului, invocând anumite prevederi din legislație. Au fost cazuri când structurile oficiale refuzau să furnizeze informații sub pretextul că nu pot divulga date cu caracter personal, sau găseau alte motive. Evident că la dorință orice refuz de a răspunde la orice întrebare a jurnaliștilor poate fi acoperit cu o astfel de argumentare.

În plus, jurnaliștii au posibilități reduse de a face rost de informații. Trebuie monitorizate în permanență site-urile oficiale, rețelele de socializare, pentru că noi înțelegem că dacă mergem pe calea unor solicitări oficiale de informație, atunci răspunsul poate veni cu foarte mare întârziere. În experiența noastră au fost cazuri când făceam demersuri și după expirarea tuturor termenelor ni se răspundea că „scrisoarea Dvs. a fost pierdută, vă rog să ne mai trimiteți o dată demersul”, „vă rugăm să ne trimiteți un mesaj pe poșta electronică”, „s-a schimbat inspectorul”, „s-a schimbat conducerea” și tot așa… Și astfel a trecut un an – timp de un an am încercat să obținem un răspuns. Acest lucru s-a întâmplat cu ceva timp în urmă – unul dintre ministere ne-a „hrănit” cu promisiuni foarte mult timp. Și aceasta este o practică curentă.

Noi înțelegem că trebuie să monitorizăm informația și acest lucru se pare că poate fi făcut cel mai eficient prin intermediul rețelelor de socializare.”

Europa Liberă: Și având în vedere că multă informație apare în primul rând pe rețelele de socializare, cum o verificați și cum se poate face din aceasta un produs media calitativ pentru public?

Irina Volovaia: „Da, din cauza restricțiilor legate de Covind-19 s-a produs o anumită impulsionare, o anumită creștere a fenomenului jurnalismului cetățenesc ca mijloc de schimb de informații. Observăm că anumite subiecte apar și sunt discutate mult mai devreme pe rețelele de socializare decât în mass media.

Irina Volovaia
Irina Volovaia

Dar evident că aceste informații trebuie verificate. Problema este că operativitatea acestor verificări depinde, din nou, de structurile publice și de instituții, iar acestea își doresc să impună perspectiva lor asupra evenimentelor respective. Și aceste viziuni adesea sunt total diferite de punctele de vedere formulate de utilizatorii rețelelor de socializare.

Astfel că noi trebuie să monitorizăm și să filtrăm, trebuie să dăm toate punctele de vedere atunci când relatăm despre o anumită situație.

Evident că orice informație trebuie verificată...

Există însă și cazuri când apar anumite informații, dar înțelegi că structurile oficiale nu vor răspunde prea operativ și nu vor furniza un al doilea punct de vedere. Și din experiența noastră ne-am convins că dacă publicăm o anumită opinie sau o anumită perspectivă asupra unei situații, atunci reacția apare mult mai repede. În caz contrar, de cele mai multe ori primeam refuzuri – când materialele erau în curs de pregătire, structurile oficiale spuneau că nu sunt interesate de subiect. Dar din moment ce era publicat primul punct de vedere, apărea și dorința celor vizați de a-și face publică și poziția lor asupra situației.”

***

Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, a consemnat și opinia altui expert media din regiunea transnistreană, Natalia Scurtul, directoarea organizației neguvernamentale МеDiaLog de la Tiraspol.

Natalia Scurtul: „Spațiul informațional al Transnistriei este acum în proces de reformatare. Impresia mea este că oamenii se orientează acum către rețelele de socializare, către sericii de mesagerie pentru a avea acces la informații de actualitate despre evenimentele care au loc. Paradoxal, dar instituțiile media tradiționale pierd în această cursă. Rețelele de socializare, mesageriile, același Teregram, Viber care sunt cele mai populare în Transnistria, informează oamenii despre diverse accidente și conflicte, conținut care atrage întotdeauna multe vizualizări, sau despre evenimente ignorate sau ocolite intenționat de mass media oficială.

În ceea ce privește sursele independente de informații, carantina legată de Covid-19 a limitat posibilitățile instituțiilor media alternative de a informa oamenii în legătură cu evenimentele de actualitate.

Astfel, informațiile care apar de obicei sunt dictate de agenda oficială a administrației...

Paradoxal este și faptul că despre multe evenimente de rezonanță consumatorii din Transnistria află din sursele media din afara regiunii, în particular din presa on-line de la Chişinău. Mulți utilizatori spun de exemplu că portalul de limbă rusă NewsMaker este o sursă de informații credibile și care acordă o atenție deosebită problemelor și evenimentelor din Transnistria.

Din păcate, nu văd premize pentru dezvoltarea mass mediei de alternativă în stânga Nistrului. Totuși, perioadele de restricții sunt și perioade de oportunități și eu sper că această perioadă va genera noi oportunități și că în anii următori vor apărea produse media noi în regiunea transnistreană.”

***

Jurnalistul serviciului ucrainean al Europei Libere, Vitali Portnikov a vorbit, într-un interviu realizat de Ivan Sveatcenco, despre ce însemnă victoria Maiei Sandu și înfrângerea lui Igor Dodon, cum trebuie purtate negocierile cu Rusia, care e viitorul conflictelor înghețate și ce perspective are Republica Moldova.

Europa Liberă: Având în vedere că a pierdut Igor Dodon, se poate spune că a pierdut și Kremlinul?

Vitali Portnikov: „Da, indiscutabil! Atunci când pierde Igor Dodon, pierde Kremlinul. Pentru că Igor Dodon din start a fost un proiect pro-Kremlin. El a devenit ceea ce este datorită susținerii Kremlinului.

Ținem minte foarte bine că în situația creată pe scena politică a Republicii Moldova atunci când a existat acel conflict al Kremlinului cu precedentele forțe politice pro-ruse, cu fostul președinte Vladimir Voronin și comuniștii lui, Kremlinul a decis să aleagă altă figură pe post de confident în Republica Moldova.

Și reamintesc că Igor Dodon nu a fost o alegere chiar atât de evidentă – existau de pe atunci mize pe Renato Usatâi, au existat și încercări de negocieri cu Vlad Plahotniuc. Și se poate spune că Igor Dodon a câștigat acest tender prin disponibilitatea sa de a fi de acord cu orice propunere de la Moscova. Și astfel el a primit susținere propagandistică, a primit finanțare. Așa că, evident, este o înfrângere a Kremlinului.”

Europa Liberă: Ce părere aveți despre Maia Sandu? Ea a fost în trecere prin politica ucraineană, s-a întâlnit cu Volodimir Zelenski, dar este o figură mai puțin vizibilă decât Igor Dodon.

Vitali Portnikov: „Mie mi se pare că este o figură chiar destul de vizibilă în politica ucraineană. – una din primele ei vizite în calitate de șefă a guvernului moldovean a fost la Kiev.

Amintim că președintele Igor Dodon, în toată perioada aflării sale în funcție, nu s-a întâlnit niciodată cu niciunul dintre președinții ucraineni – nici cu Poroșenko, nici cu Zelenski. Mai mult decât atât, discuția telefonică dintre dl Zelenski și dl Dodon a provocat la Kiev un scandal serios, pentru că nu poți să discuți cu un om care recunoaște de facto apartenența juridică la Rusia a Crimeii anexate. Este evident.

Așa că Maia Sandu era văzută mereu la Kiev ca un om care este simbolul schimbărilor în țara vecină...

Pentru mine este absolut evident faptul că pentru Ucraina este foarte important ca Republica Moldova să meargă în continuare pe calea europeană, pe calea integrării europene, pe calea excluderii unei capitulări în fața Moscovei.

Amintesc mereu că o capitulare a Republicii Moldova în fața Moscovei, cel puțin în aspectele care țin de integritatea teritorială a țării, ar fi un precedent foarte periculos pentru Ucraina. Iar Moldova de multe ori apare pe post de poligon politic unde Kremlinul încearcă să testeze modelele pe care ulterior le propune Kievului. Nu este pentru prima dată când se întâmplă acest lucru. Și de fiecare dată este un proces foarte dureros pentru Moldova, dar și pentru noi.”

Europa Liberă: Și atunci, ce trebuie să facă Maia Sandu cu colegii ei de la Kremlin?

Vitali Portnikov: „Acum ea trebuie să se gândească nu la colegii de la Kremlin. Acum trebuie să se gândească la cum să-și asigure puterea reală, în condițiile în care Parlamentul este controlat de o majoritate din socialiști și unii foști tovarăși ai dlui Plahotniuc.

portPoate fi creată în Parlament o nouă majoritate? Este prima întrebare la care trebuie căutat răspuns.

A doua întrebare este, dacă o astfel de majoritate nu poate fi creată și aceasta va fi folosită ca element de menținere a puterii de către dl Dodon, atunci în ce condiții ar fi posibile alegerile parlamentare anticipate, în baza căror proceduri și cât de repede?

Pentru că este clar că alegerile prezidențiale la care a câștigat Maia Sandu trebuie să fie confirmate de rezultatele alegerilor parlamentare. Dar pe de altă parte, trebuie să se înțeleagă și faptul că nici următorul parlament nu va fi simplu și că forțele pro-europene pot avea fie noi aliați, fie noi oponenți, fie aliați cu care e mai bine să nu faci alianțe.

Iar răspunsul la întrebarea „ce să facă doamna Sandu cu colegul ei de la Kremlin, cu domnul Putin?” este: să nu facă nimic. Dacă doamna Sandu nu intenționează să ia de la domnul Putin asistență financiară în condițiile în care intenționa să facă acest lucru domnul Dodon, atunci este absolut irelevant ce crede despre doamna Sandu domnul Putin. Pentru că el nu-i poate oferi nimic mai mult.”

Europa Liberă: Poate că îi poate propune Transnistria?

Vitali Portnikov: „Nu poate. Am explicat de multe ori – Putin se va ține de Transnistria până la finalul aflării sale la Kremlin, pentru că pentru el aceasta este o pârghie de presiune asupra Moldovei.

Integritatea teritorială a R. Moldova este o chestiune care se va soluționa pe măsura reformatării regimului politic din Rusia...

Și dacă așteptați acest lucru deja de trei decenii, vă spun clar că trebuie să va faceți o rezervă serioasă de răbdare istorică și politică. La fel ca și în cazul ucrainenilor.”

Europa Liberă: Avem vreo speranță la fericire, dle Portnikov?

Vitali Portnikov: „Oamenii care sunt gata să lucreze pentru țările lor, anume să lucreze; și care își percept țara ca pe o patrie care este importantă, întotdeauna au o speranță la fericire.

Când am văzut duminică imagini cum moldovenii la secția de votare de la Frankfurt cântă, stând la rând, imnul Republicii Moldova, mi-am amintit de ucrainenii care cântau imnul național al Ucrainei pe Maidan în 2013.

Și eu cred că atunci când în țară sunt mulți oameni care o apreciază, chiar dacă pe moment nu muncesc pe teritoriul ei, și care vor ca aceasta să fie mai bună, cu astfel de oameni mereu există speranță la fericire.”

Europa Liberă: Jurnalistul serviciului ucrainean al Europei Libere, Vitali Portnikov. Interviul integral îl puteți găsi pe pagina noastră de internet, la moldova.europalibera.org.

AntiNostalgia – privind spre viitor

Radio Europa Liberă reia seria „Antinostalgia”: documentare, dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG