Linkuri accesibilitate

Cum trebuie vorbit cu Putin: membrii NATO uniți în fața „agresiunii Rusiei”


Jens Stoltenberg, vorbind presei după reuniunea de urgență a NATO de la Bruxelles, 7 ianuarie 2022

„Riscul unui conflict militar cu Rusia este real” (Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg)

NATO își menține promisiunea de a primi, la o dată nedefinită, Ucraina și Georgia ca membri cu drepturi depline în alianța militară trans-atlantică, a spus, vorbind într-o conferință de presă la Bruxelles, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg.

Stoltenberg a vorbit la încheierea reuniunii extraordinare de vineri 7 ianuarie a miniștrilor de externe ai celor 30 de țări din NATO în legătură cu amenințarea rusă asupra Ucrainei și cu securitatea întregii Europe răsăritene. Stoltenberg a numit acumularea rusească de trupe la granița Ucrainei „neprovocată și nejustificată”.

„Regretăm, a spus Stoltenberg, că în ciuda apelurilor comunității internaționale, de mai multe săptămâni încoace, Rusia nu a luat încă măsuri în favoarea detensionării situației.”

Miniștrii din NATO și-au reafirmat unitatea în ceea ce au numit, fără menajamente, „agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei”. „Ucraina este o națiune suverană”, a continuat Stoltenberg, „și are dreptul de a se apăra așa cum găsește potrivit. NATO sprijină în totalitate suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.”

Totuși, Stoltenberg a amintit în treacăt că Ucraina nu este acoperită de angajamentul colectiv al țărilor membre de a se apăra una pe alta. Este vorba de faimosul articol 5 al Cartei NATO, potrivit căruia un atac asupra unuia din membri va fi considerat un atac împotriva tuturor.

Stoltenberg menționează și Moldova

Lucru mai puțin obișnuit, Stoltenberg a menționat și Republica Moldova, alături de Ucraina, Georgia, Suedia și Finlanda, ca fiind una dintre țările care consultate și cooptate în orice fel de aranjament de securitate, așa cum ar trebui consultată de altfel și Uniunea Europeană.

Reuniunea (prin video) de astăzi a miniștrilor de externe ai NATO a venit după ce Rusia a publicat, vineri 17 ianuarie, o listă de condiții de securitate pe care dorește să le obțină de la Statele Unite și NATO – inclusiv ca alianța nord-atlantică să promită că renunță la orice activitate militară în spațiul fostei Uniuni Sovietice, dar și în estul Europei, inclusiv în țările membre.

„Trebuie să fim pregătiți și pentru eventualitatea în care diplomația va eșua”, a mai spus Stoltenberg. „Orice nouă agresiune împotriva Ucrainei va avea serioase consecințe, iar Rusia ar putea plăti un preț greu!”

Printre multele cereri explicite ale Moscovei figurează aceea ca NATO să înceteze orice cooperare militară cu Ucraina și cu alți foști vasali sovietici (precum Georgia). Apoi, NATO ar trebui să se angajeze să nu mai plaseze trupe sau armament pe teritoriul propriilor săi membri răsăriteni, precum Polonia, România sau țările baltice. Iar Statelor Unite li se cere să își retragă armamentul din Europa. In schimb, Rusia nu oferă, din partea ei, niciun fel de angajament similar, în nici unul din punctele menționate.

Cererile sunt inacceptabile, desigur, iar lucrul este știut de către ambele părți. Asta și explică neliniștea țărilor scandinave, precum Finlanda și Suedia, menționate astăzi de Stoltenberg și care iau din ce în ce mai mult în calcul ideea de a se alătura Alianței Nord Atlantice, NATO. (Am mai scris recent despre cum Finlanda și Suedia bravează „ultimatumul” Moscovei și își revendică dreptul de a intra în NATO.)

Experții, chiar și ruși, sunt foarte conștienți că multe dintre cererile – revendicări, de fapt – ale lui Putin sunt total inacceptabile pentru SUA și NATO. Anunțate public, iar nu în mod discret, pe căile diplomației, cum se obișnuiește, ele par chiar formulate atât de excesiv tocmai pentru a fi respinse, astfel încât Putin să aibă un pretext pentru a invada părțile secesioniste din Ucraina.

O întreagă propagandă domestică rusă pare a pregăti populația pentru o asemenea eventualitate, mergând de la răspândirea de zvonuri absurde despre pregătirea de către Kiev a unui genocid împotriva populației rusofone din Ucraina, până la afirmații despre prezența unor mercenari americani care ar pregăti un atac chimic în Donbasul pro-rus.

„Cea mai mare tragedie a secolului XX” și ocuparea Crimeei

Vladimir Putin a numit deja prăbușirea URSS-ului în urmă cu trei decenii „cea mai mare tragedie a secolului XX”. Atunci când a făcut-o, asta a fost luat drept o metaforă patriotică, destinată publicului de acasă. Evenimentele din 2014, atunci când Rusia a ocupat Crimeea și a stârnit un conflict militar în estul Ucrainei a arătat că, precum în multe alte dăți, Putin trebuie înțeles literalmente.

Deja, în 2014, în momentul ocupării Crimeei, ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov spusese că „Rusia nu poate să piardă Ucraina”, într-un interviu cu canalul rus de televiziune NTV. „Avem aceleași rădăcini, aceeași viziune asupra lumii și aceeași literatură.” (Tot atunci, explicasem deja, într-un eseu intitulat „Cine-i rus? Cine-i ucrainean?” diferențele majore între cele două popoare. Cf. și blogul pe care îl țin la Europa Liberă despre criza din Ucraina, de la tulburările de pe Maidan din decembrie 2013 încoace, inclusiv evoluțiile zilnice ale situației pe front în Donbas: Criza din Ucraina. LiveBlog.)

Noroaiele înghețate ale frontului de est

Cum au mai spus-o unii experți, dacă Putin decide să atace Ucraina, asta nu se va putea realiza decât acum, rapid, până în luna martie. Nu doar că menținerea a peste 100.000 de militari la frontiere vreme atât de îndelungată la frontierele Ucrainei duce la scăderea moralului trupelor rusești, dar cresc și costurile întreținerii materialului.

Noroiul câmpurilor imense din estul Ucrainei va fi atunci solid înghețat, permițând tancurilor rusești să treacă triumfător. Cei peste 100.000 de militari ruși masați la frontiera Ucrainei nu sunt doar pentru decor: armata rusă a instalat acolo spitale militare și sunt chemați acum rezerviștii și noi recruți.

Pentru a nu-i da însă lui Putin argumente, partea occidentală a acceptat să discute. O reuniune este programată să aibă loc la Geneva pe 9-10 ianuarie între adjuncta secretarului de stat al SUA Wendy Sherman și vice-ministrul rus de externe Serghei Riabkov. Va urma o sesiune a Consiliului NATO-Rusia pe 12 ianuarie la Bruxelles, prima după mulți ani, totul urmat de o reuniune a OSCE, la Viena, cu participarea Rusiei, pe 13 ianuarie.

Reuniunea de astăzi a NATO confirmă concluziile editorialului ultimului număr, apărut tot astăzi, al săptămânalului britanic The Economist („cea mai influentă publicație din lume”), intitulat «Cum trebuie vorbit cu Putin», care ajunge la concluzia că atitudinea belicoasă a Rusiei nu a făcut până acum, de la ocuparea Crimeei în 2014 încoace, decât să întărească soliditatea și coeziunea alianței militare occidentale.

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

Previous Next

XS
SM
MD
LG