Apelul telefonic al lui Xi Jinping către Volodimir Zelenski este principalul subiect pentru o bună parte a presei în această dimineață.
Astfel, cum ne informează The Guardian, „președintele chinez i-a spus lui [Zelenski] că „negocierile” rămân „singura cale de ieșire” din acest conflict”. Îndemn ce caută să întărească imaginea de mediator pe care Beijingul dorește să și-o dea, în ciuda apropierii sale pe față de Moscova.
„China nu va căuta să profite de situație”
China „nu va sta cu mâinile încrucișate și nu va turna gaz peste foc, dar cu atât mai puțin va încerca să profite de situație”, se pare că i-ar mai fi spus Xi Jinping președintelui ucrainean, citat de CNN. Liderul chinez ar fi recunoscut, de asemenea, că actuala criză are „repercusiuni majore” la scară internațională.
Pentru a încheia, secretarul general al Partidului Comunist Chinez a anunțat în timpul convorbirii cu Zelenski că Pekinul va trimite emisari în Ucraina și în alte țări pentru a ajuta la lansarea unor „schimburi aprofundate de opinii” între toate părțile implicate în conflict, în ideea de a găsi o soluție politică crizei ucrainene.
Potrivit unor informații suplimentare furnizate de South China Morning Post, Xi Jinping se pregătește să-și trimită „consilierul său special pentru afacerile eurasiatice în Ucraina, dar și în alte țări”. Cotidianul din Hong Kong afirmă că l-a identificat pe acest trimis:
„Fostul viceministru de externe Li Hui, care a servit ca ambasador al Chinei în Rusia timp de zece ani din 2009 până în 2019, [va fi] cel mai înalt oficial chinez care va pune piciorul în Ucraina de la începutul războiului încoace.”
„Kievul refuză orice inițiativă externă presupusă a media pentru o soluție”
În SUA, The Washington Post merge chiar până la a specula că prin acest telefon al lui Xi Jinping China se declară în mod limpede neutră.
În ce privește Kievul, însă, reacția oficială care a urmat acestei convorbiri a fost mult mai sobră. Într-adevăr, cum o indică în Italia La Repubblica, Volodimir Zelenski și-a exprimat simplu satisfacția printr-un tweet precaut:
„Am avut o discuție telefonică lungă și semnificativă cu președintele Chinei, Xi Jinping. Cred că acest apel telefonic, împreună cu numirea unui ambasador al Ucrainei în China, sunt lucruri care vor da un impuls puternic dezvoltării relațiilor noastre bilaterale.”
În cele din urmă, pentru a închide acest triunghi diplomatic, a venit și o declarație de la Moscova, prin vocea Mariei Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, care a aruncat întreaga vină pentru această pace imposibil de găsit pe autoritățile de la Kiev, „care refuză orice inițiativă de a găsi o soluție a conflictului”.
Europenii încearcă să imagineze Turcia fără Erdoğan
La Repubblica mai publică și un reportaj in Turcia pentru a lua pulsul unei populații care va vota pe 14 mai. Aflăm că opoziția turcă este acum unită, prețurile produselor de bază sunt uriașe, iar rănile teribilului cutremur amenință puterea lui Erdoğan după douăzeci de ani de autocrație. Adversarul “sultanului”, Kemal Kılıçdaroğlu (în traducere: „Feciorul Spadasinului”) este un fost birocrat în vârstă de 74 de ani, cu maniere sobre, care a pierdut aproape toate alegerile de când conduce Partidul Republican (CHP), moștenitorul lui Atatürk.
Totuși, de data aceasta Kılıçdaroğlu i-a surprins pe mulți, reușind să unească opoziția într-o coaliție care merge de la naționaliști până la stânga. Acum cei doi concurenți par a fi la egalitate în cursa spre președinție, rezultatul se anunță incert și pentru prima oară Erdoğan pare că ar putea să piardă.
Cum o scrie și Le Monde în această dimineață: “Europenii încep să viseze la un “après-Erdoğan”.”
Rusia preia controlul activelor rusești din două companii energetice străine
Este ceea ce detaliază La Repubblica, precizând că e vorba de firmele Uniper din Germania și Fortum din Finlanda.
Decretul semnat chiar de Putin permite, de asemenea, să fie întreprinse acțiuni similare împotriva altor companii din „țări ostile”.
Lituania: civili înarmați împotriva imigranților
Imigrația ilegală este o problemă peste tot, scrie în Spania El Pais, și un soi de lehamite se răspândește în Europa. După starea de urgență din Italia, măsurile tot mai dure luate în Regatul Unit împotriva ambarcațiunilor ilegale care traversează Canalul Mânecii și cazurile de decese printre imigranții care încearcă să escaladeze gardul electric al enclavei spaniole din Maroc - Melilla, se adaugă acum Lituania, care a aprobat o lege pentru a facilita trimiterea înapoi peste graniță a ilegalilor veniți din Bielorusia.
Noua lege lituaniană include un corp de voluntari civili înarmați pentru a respinge străinii, după modelul Ungariei. Din 2021 încoace, Bielorusia a permis — ba chiar încurajat — treceri ilegale peste frontiera comună, punând la punct ceea ce Lituania consideră o strategie de destabilizare a Occidentului.
Principala problemă este însă, constată El Pais, că unele asemenea corpuri de voluntari civili sunt compuse în realitate din militanți de extrema dreaptă.
Tarantino, pop-corn hero
Pentru a încheia cu rubrica culturală: săptămânalul politico-satiric francez Charlie Hebdo are o cronică mai mult decât entuziastă a volumului Cinéma spéculations, al lui Quentin Tarantino, abia tradus la editura Flammarion.
Scrie Charlie Hebdo: «Maestrul contemporan al cinematografiei de gradul doi povestește și analizează ca (aproape) nimeni filme, actori și personaje care au făcut cinematografia anilor 1960-1970. Printre alte capitole minunate, cele despre Bullitt, Dirty Harry, Deliverance, The Getaway, Taxi Driver.»
Și cum le povestește Tarantino? Ei bine: «Prin volutele lui în jurul lui Dirty Harry, menite să liniștească spectatorii albi, de sex masculin și în vârstă, în fața gangsterilor negri deghizați în Black Panthers; sau Taxi Driver, un film în care publicul ajunge să se simtă de partea bietului țicnit care vrea să facă dreptate. Tarantino? Omul fără vârstă în care conviețuiesc în mod egal cinefilul, cineastul, criticul, analistul politic și un povestitor.»
Și în final Charlie Hebdo îi găsește trei calități majore lui Tarantino: 1) Cunoașterea, pentru că este produsul unei experiențe și nu duce niciodată la pompozitate. 2) Conștiința politică, care, având ca revers nepăsarea, e ținută departe de reflexul ideologic. 3) Morala formei, care, întrucât este un joc și o transgresiune, nu devine niciodată ordine moralizatoare. Rezultatul: distanțare, umor, libertate; cu alte cuvinte: eleganță.
