Reacțiile administrației de la Tiraspol la victoria lui Vladimir Zelenski întârzie să apară, în timp ce experții se dau cu părerea în legătură cu felul în care ar trebui regiunea să se raporteze la noile realități de la Kiev. Tiraspolul este cu ochii pe ce se întâmplă la Kiev pentru că regiunea separatistă a Republica Moldova are o frontieră de peste 440 km cu Ucraina și are relații comerciale strânse în special cu regiunile Odesa și Vinița, de unde sunt importate o bună parte din produsele alimentare și industriale comercializate în regiunea transnistreană. Corespondentul nostru la Tiraspol a stat de vorbă cu câțiva experți din stânga Nistrului.
Adjunctul directorului Institutului de studii social-politice și dezvoltare regională de la Tiraspol, Andrei Mospanov, este de părere că regiunea transnistreană trebuie să facă „pași mici” pentru a testa atitudinea echipei lui Zelenski. El spune că există o doză mare de optimism cu privire la dorința decidenților de a menține actuala stare de lucruri, în special din domeniul parteneriatului comercial.
„Transnistria acum trebuie să treacă prin câteva etape în relațiile cu Ucraina, spune Andrei Mospanov. Prima etapă este una de incertitudine, pe parcursul căreia nu se va schimba nimic și ieșirile către piețele internaționale se vor păstra. În momentul în care în Ucraina lucrurile se vor clarifica, se va limpezi situația în vârful puterii și vor fi numiți guvernatorii regiunilor, atunci va urma o nouă etapă.
Este foarte important cine vor fi noii guvernator ai regiunilor Odesa și Vinița, având în vedere că Transnistria are pus la punct un volum mare de comerț transfrontalier anume cu aceste regiuni ale Ucrainei – există chiar și acorduri de colaborare, legături comerciale puternice etc. Pentru Transnistria la această etapă este important să găsească limbaj comun nu doar cu centrul, cu Kievul, dar și la nivel local, cu autoritățile regionale.
Și, evident, mediul de afaceri trebuie să mențină și să consolideze relațiile cu businessul ucrainean reprezentant de dl Kolomoiski (om de afaceri ucrainean important, considerat a fi oligarhul care ar sta în spatele noului președinte ales, Vladimir Zelenski – n.red) și anturajul său, dar și de alți câțiva oameni de afaceri importanți. Și de felul în care vom reuși sau nu să facem față acestei sarcini vor depinde și volumele comerciale pe care vom reuși sau nu să le menținem, dar și status-quo-ul în relațiile de afaceri”, subliniază expertul.
De altfel, Andrei Mospanov este optimist în ceea ce privește menținerea relațiilor comerciale dintre regiunea transnistreană și Ucraina. „În primul rând, oamenii de afaceri reușesc foarte bine să găsească limbaj comun. În al doilea rând, volumele comerțului dintre Transnistria și Ucraina, reieșind din datele ultimilor trei ani, au crescut considerabil. Acum volumul de importuri ucrainene în Transnistria, calculat în echivalentul în bani, este aproape egal cu suma tuturor exporturilor transnistrene către piața Uniunii Europene. Iar UE în acest moment este piața de export cea mai importantă pentru Transnistria.
Astfel de legături comerciale importante și puternice cu țara vecină înseamnă și menținerea locurilor de muncă pentru ucraineni, și încasarea de impozite în bugetele de toate nivelele, și menținerea afacerilor, și acumularea de venituri. Având în vedere aceste lucruri, Transnistria cred că poate spera la rezultate bune în stabilirea relațiilor cu noua Ucraină”, mai spune adjunctul directorului Institutului de studii social-politice și dezvoltare regională de la Tiraspol, Andrei Mospanov.
De menționat că în primul semestru al anului 2019 volumul relațiilor comerciale ale Transnistria cu Ucraina a fost de 73,4 milioane dolari. Volumul schimburilor comerciale cu țările Uniunii Europene în aceeași perioadă a fost de 85 milioane dolari.
Și dacă menținerea cooperării economice dintre regiunea transnistreană și Ucraina este văzută cu optimism de experții din stânga Nistrului, atunci componenta politică a relațiilor, compromisă destul de mult în ultimii ani, ridică anumite semne de întrebare. Nu este clar în ce măsură interesele locuitorilor regiunii, inclusiv a celor care dețin cetățenie ucraineană, intră în calculul noii puteri de la Kiev, spune fostul negociator-șef din partea Tiraspolului, Vladimir Iastrebceak, care a fost o vreme consilier al administrației transnistrene pentru relațiile cu Kievul.
Iastrebceak crede că Tiraspolul trebuie să re-aducă la cunoștința noului președinte ucrainean lista angajamentelor asumate de Ucraina pentru menținerea păcii pe Nistru.
„La ce se poate aștepta Transnistria? Noi am vrea, în primul rând, ca în organele puterii în Ucraina să existe o continuitate a abordărilor, spune Vladimir Iastrebceak. În al doilea rând, am vrea să existe memorie instituțională în privința angajamentelor pe care Kievul și le-a asumat, în special cel de a fi un mediator și garant obiectiv și nepărtinitor în formatul 5+2. Acest angajament presupune printre altele să nu se admită presiuni asupra uneia dintre părțile în conflict.
Noi am vrea ca partea ucraineană, care din 1995 este parte a dialogului și a procesului de pace de pe Nistru, să țină minte că pacea și stabilitatea se asigură nu doar prin prezența pacificatorilor ucraineni, dar și prin faptul că oamenii aici, inclusiv cetățenii ucraineni, pot trăi, se pot dezvolta liber, fără ca asupra lor să se facă presiuni de vreun fel”, a declarat Iastrebceak.
El a sugerat că Ucraina ar putea să preia din modelul de reglementare transnistreană anumite formule pentru a soluționa conflictul pe care îl are acum în estul țării. „Dacă părțile implicate în evenimentele tragice din Donbas vor avea interes, sunt sigur că ne vom putea împărtăși din experiența noastră - și despre cum pot fi oprite acțiunile militare, și despre cum pot fi stabilite legături economice, umanitare, culturale în perioada de după încheierea fazei fierbinți a conflictului. Deși noi înțelegem foarte bine că intensitatea conflictului care a fost la noi nu se poate compara cu cea ce se întâmplă acum în estul Ucrainei”, a mai spus Vladimir Iastrebceak, în discuție cu corespondentul nostru la Tiraspol.
Ucraina, de rând cu Rusia, este garant la procesul de negocieri pentru reglementarea conflictului transnistrean, cunoscut ca formatul 5+2. În acest format Chişinăul și Tiraspolul sunt părțile în conflict, Rusia, Ucraina și OSCE au rolul de garanți și mediatori, iar Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii au rolul de observatori. Ucraina participă și în cadrul operațiunii militare de pacificare de pe Nistru, condusă de Federaţia Rusă. În 2005 președintele de atunci al Ucrainei, Victor Iușcenko, a propus un plan ucrainean de reglementare, care conținea șapte pași pentru a pune punct conflictului. Însă Planul Iușcenko nu a fost pus în aplicare, la fel ca și, înaintea lui, Planul Kozak al Federaţiei Ruse.
Iar în ultima perioadă, cei cinci ani de preşedinţie a lui Petro Poroşenko în Ucraina au însemnat o încălzire vizibilă a relaţiei dintre Kiev şi Chişinău şi câteva decizii importante pentru reglementarea transnistreană, cum ar fi instituirea unui control mai riguros pe frontiera administrativă moldo-ucraineană. Nu se ştie ce a contat mai mult – presupusele legături bune între cei doi oligarhi Petro Poroşenko şi Vlad Plahotniuc sau faptul că odată cu războiul din estul țării, Ucraina a privit cu alţi ochi la conflictul transnistrean. Singurul subiect mai important de dispută care rămăsese nesoluţionat era cel al construcţiei de către Ucraina a șase hidrocentrale noi pe râul Nistru, dar cu câteva zile înainte de ultimul tur al prezidenţialelor ucrainene Kievul a anunţat că şi-a amânat intenţia privită cu multă îngrijorare de la Chişinău.
