Într-o scurtă alocuțiune marți, 20 iunie 2023, Čaputová a spus că a luat „cea mai grea decizie” din cariera ei politică, invocând ca motiv principal împotriva unei noi candidaturi faptul că forțele i se „împuținează”. „Ar fi prin urmare incorect să îndeplinesc incomplet, doar, o funcție de mare răspundere în stat”, a spus președinta.
„Cumsecădenia obosită” este unul din titlurile cu care presa (mai exact portalul ceh Seznam.cz) a consemnat decizia Čaputovei, surprinzând trăsătura care a caracterizat-o mereu pe lidera de la Bratislava; ea a intrat în politică cu scopul declarat să aducă bun simț, empatie și umanism într-un domeniu dominat adesea de resentiment, egoism și cinism.
Čaputová, în vârstă de 49 de ani, activistă pentru drepturile omului și mediu, de profesie avocată, a câștigat alegerile prezidențiale din 2019 într-o perioadă când societatea din Slovacia era cutremurată de uciderea ziaristului de investigație Jan Kuciak și a logodnicei lui, Martina Kušnirova.
Victoria convingătoare a liberalei Čaputová împotriva candidatului social-democrat Maroš Šefčovič a fost calificată de unii ca un mic miracol politic central-european, într-o vreme când în regiune dominau populiști de centru-dreapta ca polonezul Jaroslaw Kaczynski sau ungurul Viktor Orban.
Are rost să fii de treabă?
„Vă rog să nu interpretați decizia mea ca o dovadă că nu poți avea succes dacă ești om cumsecade”, a spus Čaputová în alocuțiunea ei de marți. Într-un interviu cu presa scrisă, în aceeași zi, ea a promis că în ultimul an de mandat, al cincilea, va face tot ce va putea pentru a apăra „valorile și principiile democratice”.
Ca șefa statului, Čaputová a avut conflicte numeroase cu diferiți politicieni corupți și demagogi, atrăgându-și insulte din partea unora dintre ei, în frunte cu fostul premier populist Robert Fico, care a numit-o „sluga americanilor”, iar mai nou „fetița lui Soros”.
Atacurile venite din partea extremei-drepte slovace, aflată în ascensiune, dar și din partea unor membri ai societății, inclusiv pe net, au crescut treptat în intensitate. „Amenințările la adresa familiei prezidențiale au atins un asemenea nivel, încât a fost nevoie de întărirea pazei. Din ce în ce mai des, țintele lor sunt copiii, ceea ce e foarte neplăcut”, a declarat recent partenerul președintei, Juraj Rizman.
În mai, președinta declara că primește amenințări cu moartea.
Čaputová a apărat mereu drepturile minorităților persecutate în țara ei, de la romii trăitori în așezări improvizate mizere, fără apă și curent, până la persoanele LGBT+ care au devenit ținta unui atac terorist la Bratislava, în octombrie 2022.
Una din imaginile cele mai mediatizate după atacul soldat cu moartea a doi tineri a fost cum președinta îl îmbrățișează pe proprietarul clubului Teplaren, unde s-a produs tragedia.
Victima sentimentelor pro-ruse?
Portrivit presei slovace și cehe, unul din motivele amplificării atacurilor la adresa președintei a fost poziția sa limpede pro-ucraineană în conflictul declanșat de invazia rusească din 24 februarie 2022.
În această privință, în Slovacia există un puternic curent de opinie pro-rusesc. Un recent sondaj de opinie central-european Globsec arăta că numai 40% din slovaci consideră Moscova vinovată de război, în vreme ce 34% sunt de părere că Occidentul a provocat conflictul. Împotriva sancțiunilor impuse Rusiei se pronunță 76% din slovaci.
În ciuda campaniilor urii împotriva președintei Čaputová, amplificate de atmosfera aprinsă dinaintea alegerilor parlamentare din septembrie, ea rămâne în sondajele de opinie cel mai de încredere politician din Slovacia, cu un rating de 43%.
Presa slovacă speculează că ea și-ar putea continua cariera în străinătate, cu o funcție înaltă fie în structurile Uniunii Europene, fie la NATO.
Decizia președintei Čaputová de a nu mai candida ar putea semnala a doua plecare feminină importantă din politică anul acesta, după cea din ianuarie, a prim-ministrei din Noua Zeelandă, Jacinda Ardern.
Explicațiile oferite de foarte populara Ardern, care s-a făcut remarcată prin deciziile și declarațiile de după atacul anti-islamist de la Christchurch, din 2019, dar și din timpul pandemiei, au fost asemănătoare cu cele formulate de Čaputová, anume că nu mai are puterea necesară pentru asemenea funcție de răspundere.
