Curtea Constituțională a fost una din instituțiile cele mai urmărite și mai încercate în timpul recentei crize politice din R. Moldova, după a cărei rezolvare a fost nevoită de altfel să-și reînnoiască cu totul componența. Nici acum nu scapă însă de dispute: două membre noi spun că votul de luni prin care a fost ales președintele CC socialistul Vladimir Țurcan ar fi fost trucat și vor o nouă alegere.
Preluarea funcției de președinte al CC de către Vladimir Ţurcan, ex-ministru de interne, fost deputat comunist, până zilele trecute parlamentar ales pe listele Partidului Socialiştilor, a ieșit cu scandal. La trei zile după depunerea jurământului în sediul Parlamentului, noii judecători au ales prin vot secret președintele instituţiei. Numai că procedura votării s-a dovedit a fi viciată printr-o intervenție divulgată de judecătoare Liuba Șova. Într-un prim comentariu, judecători constituționali au refuzat să ofere detalii despre cum au votat, invocând secretul deliberării.
La scurt timp, prim-ministra Maia Sandu și-a anunțat nemulțumirea de faptul că în fruntea CC a ajuns un reprezentant al unui partid, contrar promisiunii de a se restabili credibilitatea instituției ce a avut de suferit din cauza componenței precedente a curții, care ar fi căutat să fie pe placul fostei guvernări a democraților.
Maia Sandu le-a cerut noilor judecători să anunțe public pentru cine au votat. Drept urmare, judecătorii s-au văzut siliți să-și ceară socoteală unii altora.
Prima care a ieşit cu declarații lămuritoare a fost Liuba Şova, desemnată de către Guvern şi care vine din mediul academic. Şova a fost cel de-al doilea candidat la şefia Înaltei Curţi. Ea a spus la TV 8 că i s-a propus în ajun din partea unui angajat al Parlamentului să-l nominalizeze la postul de președinte pe Vladimir Ţurcan. Până la urmă, a relatat Şova, Ţurcan s-a autopropus pentru șefia curții. Cine anume l-a votat nu este limpede.
Fosta judecătoare Domnica Manole, ajunsă la Curtea Constituţională din partea Parlamentului, inițial a refuzat să dea curs îndemnului de a anunța cui i-a dat votul, invocând obligația de a păstra secretul deliberării. Ceea ce i-a determinat pe unii activiști să o suspecteze că tocmai ea şi-ar fi dat votul pentru Vladimir Ţurcan. În cele din urmă, chiar Domnica Manole a cerut printr-un demers oficial revizuirea alegerii președintelui CC.
Ce am văzut a fost cu o viteză-record...
După părerea juristei Nadejda Hriptievschi de la Centru de Resurse Juridice, liderii alianţei PSRM-ACUM au gafat atunci când au desemnat cei doi judecători din partea Parlamentului, pe Vladimir Ţurcan şi Domnica Manole:
„Parlamentul a organizat şi a ales doi învingători şi nu a venit cu nicio explicaţie de ce nu a mers până la capăt ca să-i numească, putea să zică orice. Adică nu poţi să nu explici, să nu vii şi să nu discuţi despre asta în plenul Parlamentului. Noi ceea ce am văzut a fost cu o viteză-record, joi, doi candidaţi, scoşi aşa, unul nici nu participase, avea şi incompatibilitate, a doua zi schimbat fulger pe altul şi votat. Deci problema de acolo vine”.
Trei din şase actuali judecători constituționali au candidat la ultimele alegeri pe liste de partid. Pe lângă Vladimir Ţurcan şi Domnica Manole, mai este Nicolae Roşca, membru în partidul Maiei Sandu de la fondare şi care a fost numit din partea Guvernului. Nadejda Hriptievschi spune că se bănuiește că şi un al patrulea judecător CC, ales de Consiliul Superior al Magistraturii, Serghei Ţurcan, ar avea afilieri cu politicul, fiind promovat de vechea guvernare democrată. Ţinând cont de aceste circumstanțe, dar şi angajamentul imperativ de a depolitiza instituția, președintele trebuia să fie ales din numărul acelor judecători care nu au niciun fel de conexiuni cu politicul, crede Nadejda Hriptievschi.
Situaţia de la Curtea Constituţională reprezintă un semnal alarmant care sporește nesiguranța şi neîncrederea în sistemul de drept din Republica Moldova, se spune într-o declarație a Uniunii Avocaţilor. Cea mai mare problemă, crede şi jurista Nadejda Hriptievschi, e că noua putere a transmis un semnal societăţii că nu este gata să renunţe la anumite pârghii de influenţă a instituțiilor-cheie din justiție. De asemenea, le sugerează într-un fel magistraţilor şi procurorilor să se aibă de bine cu partidele de la putere. În consecință, acțiunile practice și motivațiile dindărătul acestora sunt pe contrasens cu promisiunile de a reforma justiţia şi a elimina caracatița oligarhică.
