Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arest pe numele președintelui Rusiei, Vladimir Putin, pentru deportarea ilegală de copii din Ucraina, ceea ce este o crimă de război.
Pasul făcut de CPI a fost salutat drept „istoric” la Kiev, în timp ce purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe a atras atenția că este o decizie irelevantă, atâta timp cât Rusia nu recunoaște Curtea Penală Internațională.
CPI a precizat într-un comunicat că a emis un mandat de arestare și pe numele Mariei Lvova-Belova. Ea este comisarul prezidențial pentru drepturile copilului, și se consideră că lucrează direct sub conducerea lui Putin. Potrivit oficialilor americani, ea a supravegheat deportarea „a mii” de copii ucraineni în Rusia.
„Maria Lvova-Belova s-a ocupat în mod special de adoptarea forțată a copiilor ucraineni în familiile rusești, de așa-numita „educație patriotică” a copiilor ucraineni, de modificarea legilor pentru ca acestor copii să li se acorde cetățenia rusă în timp record, și de îndepărtarea deliberată a copiilor ucraineni de către forțele rusești de ocupație”, preciza ministerul american de Finanțe pe 15 septembrie, când a trecut-o pe Lvova-Belova pe lista de sancțiuni.
Vladimir Putin și Maria Lvova-Belova sunt suspectați că „au săvârșit actele în mod direct, împreună cu alții și/sau prin alții”, se mai spune în declarație CPI.
În document se mai arată că Putin „nu a reușit să-și exercite controlul în mod corespunzător asupra subordonaților civili și militari care au comis actele sau a permis săvârșirea acestora, și care se aflau sub autoritatea și controlul său efectiv, în conformitate cu responsabilitatea superioară ce-i revine”.
„Există motive rezonabile să credem că fiecare suspect poartă responsabilitatea pentru crima de război de deportare ilegală a populației și cea de transfer ilegal de populație din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă, în prejudiciul copiilor ucraineni”, se mai arată în comunicatul CPI din 17 martie.
Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a numit mandatul „irelevant”, deoarece Rusia nu a ratificat Tratatul de la Roma care stă la baza Curții Penale Internaționale, motiv pentru care nici „nu are vreo obligație” juridică.
„Rusia nu cooperează cu acest organism, așa că orice „fițuică” de arest emisă de Curtea Penală Internațională este pentru noi nulă din punct de vedere juridic”, a mai spus ea.
Probabil că mandatul de arest îi va diminua lui Putin statura în cercurile internaționale, dar nu este clar cum ar putea fi pus în practică.
„Este un moment important în procesul de justiție al Curții... Judecătorii au emis mandate de arestare, execuția depinde acum de cooperarea internațională”, a declarat președintele CPI, judecătorul Piotr Hofmanski.
Deși șansele ca Putin să fie adus în fața justiției sunt extrem de mici, procurorul general ucrainean, Andriy Kostin, a salutat acțiunea CPI drept „istorică”.
„De acum înainte, președintele rus are statutul oficial de suspect în comiterea unei crime internaționale”, a spus el într-un comunicat. „Aceasta este o decizie istorică pentru Ucraina și pentru întregul sistem de drept internațional”.
Organizația internațională pentru drepturile omului, Human Rights Watch (HRW) a documentat deportarea de civili ucraineni și le-a numit „o încălcare gravă a legilor războiului care constituie crime de război și potențiale crime împotriva umanității”. HRW a spus că mandatul împotriva lui Putin este „primul pas pentru a pune capăt impunității de care s-au bucurat cei care au comis atrocități împotriva Ucrainei”.
CPI a explicat că de regulă, mandatele de arest sunt ținute secret, pentru a proteja victimele și martorii și pentru a nu periclita o investigație. În cazul de față însă, faptele incriminate au loc și acum, așa că s-a decis publicarea unei știri despre mandate, în speranța că vor fi percepute ca un avertisment și vor „contribui la prevenirea comiterii de noi infracțiuni”.
Cine ar putea judeca crimele de război comise de forțele ruse în Ucraina?
Autoritățile ucrainene au înregistrat deja (februarie 2023) peste 71.000 de presupuse crime de război comise de trupele rusești.
La Haga va fi creat la primăvară un Centru Internațional pentru judecarea Crimelor de Război comise în Ucraina (ICPA).
- Coordonat de Curtea Penală Internațională și Eurojust, structura UE pentru cooperare în domeniul justiției penale.
Curtea Penală Internațională (ICC) – conduce deja o echipă internațională, formată din experții din peste 20 de țări, care examinează dovezile.
- Rusia a semnat acordul de la Roma din 2000, care a stabilit crearea CPI dar nu l-a ratificat. În 2016, președintele rus Vladimir Putin a decis înghețarea procesului de ratificare.
- Ucraina este membră CPI. Crimele de război, actele de genocid sau crimele împotriva umanității și comise pe teritoriul țării pot fi judecate de CPI.
- CPI nu va putea judeca crima de agresiune (lansarea unei agresiuni militare deliberate) comisă de ruși, pentru că Rusia nu este membră CPI. Este considerată de juriști crima din care derivă toate celelalte crime.
- Posibilii agresori ruși nu vor putea fi obligați să apară în fața tribunalului, pentru că au imunitate internațională.
Tribunale ucrainene – ar putea judeca dar nu-i vor putea aduce în tribunal pe rușii acuzați de diverse crime. Fiind tribunale ucrainene, s-ar putea ca verdictele să nu fie considerate echitabile de comunitatea internațională.
Tribunale mixte: formate din judecători ucraineni și internaționali. Ar prezenta aceleași dezavantaje ca un tribunal local.
Tribunal special pentru crime de agresiune, creat printr-un acord între Ucraina și Națiunile Unite, dar ocolind Consiliul de Securitate ONU, în care Rusia are drept de veto.
- Ar putea fi înființat prin decizia Adunării Generale ONU (UNGA).
- Ar putea cere ridicarea imunității politicienilor de rang înalt. În baza legislației internaționale, liderii lumii nu se bucură de imunitatea dacă sunt judecați pentru crime grave, de un tribunal reprezentând comunitatea internațională.
- Există un precedent, așa-numitul „Tribunal al Khmerilor Roșii” din Cambodgia, creat în 1997, printr-o rezoluție a Adunării Generale ONU.
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Indivizi sau state ar putea înainta plângeri civile. Rusia însă nu mai este parte a Convenției Europene pentru Drepturile Omului din septembrie 2022.
(Sursă: Rikard Jozwiak, „Wider Europe Briefing”, RFE/RL)
