Pentagonul o prezintă însă ca pe o piesă esențială a dispozitivului securitar al NATO în estul Europei.
Construită în anii comunismului, baza aeriană de la Câmpia Turzii va găzdui în primul rând avioane de luptă de tip F-16C Falcon. Proiectul, care va fi curând votat în Congresul SUA, prevede 130,5 milioane de dolari pentru renovarea bazei de la Câmpia Turzii. Totul se încadrează într-un vast proiect militar al SUA intitulat European Deterrence Initiative (EDI, Inițiativa Europeană de Descurajare) și care a demarat în 2014, imediat după anexarea Crimeei de către Rusia.
Stimularea și întărirea capacităților militare și de apărare ale aliaților și partenerilor din regiune sunt doar unul din elemente. Odată lărgită și dotată cu capacități de stocare a combustibilului, baza va deveni esențială pentru ansamblul structurilor United States European Command (EUCOM). Pentru Statele Unite, asta va reduce în același timp și necesitatea de a se baza exclusiv, în zona Mării Negre, pe baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, în Dobrogea, în apropiere de Constanța.
Baza de la Câmpia Turzii funcționează deja parțial. Încă de anul trecut, drone MQ-9 Reaper, de obicei instalate în Polonia, au fost aduse prin rotație temporară în Câmpia Turzii, apropiindu-le de câmpul de acțiune teoretic de la Marea Neagră.
Încă din 2014, de la ocuparea Crimeei de către Rusia, SUA și NATO au strâns legăturile militare cu Ucraina și Georgia, care au realizat o serie întreagă de reforme militare împreună cu țările NATO riverane: Turcia, Bulgaria și România. Baza de la Câmpia Turzii, combinată cu cea de la Kogălniceanu, sunt menite să suplinească neajunsurile strategice și juridic de care se lovește orice tentativă de a patrula sistematic și asigurând o continuitate în Marea Neagră. Asta din pricina acelei așa-numite „Convenții de la Montreux" privind prezența navelor militare în Marea Neagră (cf. mai jos).
Bugetul prezentat de Pentagon Congresului spre aprobare are printre alte obiective și acela de a asigura infrastructura necesară pentru ca și celelalte țări din NATO să aibă acces la baza de la Câmpia Turzii, dar că vor trebui să contribuie financiar pentru asta. E nevoie mai ales de îmbunătățiri pentru ca baza să poată găzdui aeronave de mari dimensiuni, cu fuzelaj larg, dar și să permită descărcarea și încărcarea de material militar greu și sensibil (cf. pentru detalii aici).
În același timp, în ciuda anunțului lui Donald Trump de retragere a unui număr de militari SUA din Germania, asta nu înseamnă câtuși de puțin sfârșitul prezenței militare acolo, ba chiar se așteaptă aprobarea Congresului pentru o sumă de 36 de milioane de dolari destinată condiționării, după modelul prevăzut pentru Câmpia Turzii, a bazei americane de la Ramstein, în Germania.
Marea Neagră și Convenția de la Montreux
Convenția de la Montreux (cf. mai sus), un tratat din 1936 privind trecerea navelor militare prin Bosfor și Dardanele, stabileşte suveranitatea Turciei asupra strâmtorilor care leagă Mediterana de Marea Neagră. Conform Convenţiei, navelor țărilor neriverane li se permite să treacă prin strâmtori în timp de pace şi de război, însă trebuie să-i anunțe pe turci cu cel puțin 15 zile înainte.
Odată intrate în Marea Neagră, navele țărilor neriverane, fie civile fie de război, cum a fost cazul crucișătorului american USS Donald Cook, nu pot rămâne în Marea Neagră mai mult de 21 de zile. Asta înseamnă că țările NATO, atunci când vor să facă manevre de durată mai lungă, trebuie să ruleze navele și să le înlocuiască o dată la fiecare trei săptămâni.
