Presiunea din conductele de gaze rusești scade: MoldovaGaz a confirmat că livrările sunt de luna aceasta cu o treime sub necesar. Dar crește dramatic presiunea pe noua putere de la Chișinău, care trebuie să găsească soluții de aprovizionare cu gaze înaintea iernii. Gazprom a redus livrările către R. Moldova când vechiul contractul de import cu Gazprom a expirat la 30 septembrie. Prețul cerut de concernul rus de stat, dimpotrivă, a făcut un salt uriaș, ajungând la peste 790 de dolari pentru mia de metri cubi, sau de aproape cinci ori mai mult decât media pe anul trecut. Ce efect poate produce presiunea pe care o resimt acum autoritățile moldovene: va duce la noi înțelegeri directe și pe termen lung cu Gazpromul, sau la un pas decisiv pentru a face reale livrările europene în revers prin România?
Un vicepremier din guvernul de la Chișinău, Andrei Spînu, a declarat luni, la reîntoarcerea din St. Petersburg, unde s-a întâlnit cu o vicepreședintă a concernului rus de stat Gazprom, că R. Moldova se pregătește de ambele variante, adică încearcă să ajungă la o nouă înțelegere pe termen lung cu Gazprom, dar explorează totodată și „modalități alternative de furnizare a gazului” din Rusia, România, Ucraina și alte țări ale UE.
Chișinăul a apelat după ajutor la UE...
În același timp, un articol apărut în presa internațională sugerează că Chișinăul a apelat după ajutor la UE, iar aceasta ar încerca să aranjeze transporturi de gaz de urgență din România vecină. Dar „Bucureștiul se luptă pentru a-și acoperi propriile nevoi, pe fondul unor temeri mai largi cu privire la nivelurile scăzute de depozitare în toată Europa”, se mai spune în articolul apărut în Financial Times și citat pe larg de presa de la Chișinău.
Aura Săbăduș, analista serviciul de informații de piață ICIS (Independent Commodity Inteligence Cervices), citată de publicația de business european, crede că pentru Gazprom cantitatea necesară Chișinăului ar fi ușor de suportat, chiar și în condițiile unei înțelegeri expirate, iar faptul că-i livrează din octombrie cantități reduse ar putea însemna un singur lucru: că Rusia folosește dificultățile actuale pentru a pune presiune pe noile autorități pro-europene de la Chișinău.
Într-un interviu pe care i l-am solicitat, urmare a acestei declarații, Aura Săbăduș ne-a spus:
„România a construit acest inter-conector Iași-Ungheni, care are o capacitate de 1,5 miliarde de metri cubi anual, deci asta ar reprezenta jumătate din consumul anual al R. Moldova. Dar, ca să poată aduce gazele până în interiorul țării, ar mai trebui să construiască încă o porțiune care să lege Ungheniul de la granița cu România până la Chișinău. Lucrările s-au tot tergiversat, România a spus - da, am construit, am rezolvat absolut tot, dar, deși Transgaz, deci compania responsabilă din România a spus că îl dă în funcțiune chiar în această lună, dar nici până acum nu a fost dat în funcție și nu se știe când va fi dat în funcțiune, pentru că nu există nici un semn din partea Transgazului să spună – da, peste două zile, sau peste trei zile vom pune în funcțiune acest gazoduct. Iar nevoia de livrări e deja iminentă.”
Transgaz a spus că îl dă în funcțiune, dar nici până acum nu a fost dat în funcțiune...
Autoritățile moldovene nu au precizat, pe de altă parte, pe ce ajutor din partea UE ar putea miza Chișinăul, în condițiile în care infrastructura de transport a gazelor naturale prin revers din România este deocamdată incertă. R. Moldova continuă să se bazeze în totalitate pe o conductă din Rusia prin Ucraina pentru nevoile sale de gaz, deși un conector de gaz cu România va începe să funcționeze anul acesta după ce s-a încheiat construcția săptămâna trecută. Guvernul de la Chișinău insistă, pe de altă parte, că infrastructura nu mai este o problemă pentru diversificarea surselor, dificultățile ținând acum exclusiv de disponibilitatea gazelor naturale pe piață.
Ion Preașcă, jurnalist al publicației economice Mold-Street.com de la Chișinău, crede că în condițiile în care creșterea tarifelor este iminentă, cu sau fără livrările românești, UE ar putea pune la dispoziția Chișinăului ajutoare financiare, pentru plata de eventuale compensații populației pentru costurile încălzirii, ar putea sprijini guvernul moldovean în tratativele cu gigantul rus furnizor de gaze, dar, la fel, ar putea să ofere o soluție pentru disputa legată de punerea în funcțiune a pachetului energetic 3:
„Să nu uităm că R. Moldova și-a asumat, în cadrul Acordului de Asociere, să implementeze pachetul energetic 3. Gazprom-ului niciodată nu i-a plăcut acest pachet, l-a contestat pe toate căile. Deci, ar putea fi și acest aspect: UE să ne ofere o posibilitate de amânare a acestui pachet. Dar aceasta este doar o presupunere.”
Referindu-se la punctele divergente din discuțiile cu Gazprom, vicepremierul Spînu a menționat, în conferința sa de luni, tarifele, spunând că prețuri ca cele din octombrie, de 790 de dolari mia de metri cubi, „nu sunt justificate și nu sunt realiste pentru Moldova”, motiv pentru care Chișinăul insistă, în perspectiva viitoarei înțelegeri, pe revenirea vânzărilor la formula veche de calculare a prețului, în funcție de costul petrolului la bursele internaționale.
Agenda discuțiilor cu Gazprom, a mai spus el, include și datoriile existente între Moldovagaz și concernul rus, dar și implementarea așa numitului pachet energetic 3, un cadru legislativ european care prevede separarea producătorilor de energie de operatorii rețelelor de distribuție.
