Portalul Sănătateinfo.md îl citează pe profesorul Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie, care consideră că „dacă nu vrei să știi cât de gravă e situația – nu testezi! Și asta nu e doar rețeta președintelui Igor Dodon. Și alte persoane s-au exprimat în același mod”, așa a reacționat profesorul la ezitarea autorităților moldovene de a efectua mai multe teste pentru depistarea COVID-19.
„O rată de peste 30% de teste confirmate nu doar că e un procent mare, ci enorm. Asta denotă o transmitere comunitară intensă, care ar trebui să ducă la testarea mai multor persoane”, crede expertul.
Săptămânalul de investigații „Ziarul de Gardă” scrie că organizația teritorială Hâncești a PSRM îi solicită public deputatului Ștefan Gațcan, care a decis să adere la grupul parlamentar „Pro Moldova”, să-și depună mandatul de ales al poporului. „Sutele de cetățeni, activiști socialiști, care au muncit pe frig și prin glod, ca să-l facă deputat pe Ștefan Gațcan cer depunerea imediată a mandatului de parlamentar. Noi am muncit pentru ca să fiți aleși în Parlament și să ne reprezentați cu demnitate, nu să ne trădați”, se arată în mesajul organizației teritoriale Hâncești a PSRM. În replica, parlamentarul a declarat că decizia de a pleca din fracțiunea socialiștilor îi aparține personal și că nu ar fi fost influențat de nimeni altcineva din exterior.
Newsmaker.md citează reacția Procuraturii Generale potrivit căreia solicitarea Platformei DA de audiere în parlament a procurorului general, pe marginea mai multor cauze penale de rezonanță, iese din limitele legalului. Reprezentanții instituției mai menționează că, cu excepția controlului ierarhic intern, unica autoritate ce realizează controlul procesual al prestației procurorilor este sistemul judecătoresc. Reacția a fost provocată de cererea vicepreședintelui parlamentului, Alexandr Slusari, care a publicat o scrisoare adresată speakerului legislativului, prin care se solicită invitarea procurorului general în plenul parlamentului.
Portalul Media-azi.md scrie că un audit al Curții Constituționale a depistat mai multe deficiențe în activitatea Consiliului Audiovizualului, bunăoară procurarea unui sistem informațional nefuncțional și care nu a folosit deloc din anul 2010, când a fost achiziționat, ceea ce a dus la pagube de aproape jumătate milion de lei. Totodată, potrivit auditorilor, anul trecut Consiliului Audiovizualului a încasat peste 71 de mii de lei la buget fără vreo explicație legală și a acumulat concedii nefolosite timp de mai mult de un an de zile, estimate la aproape 350 de mii de lei. Mai mult, administrația autorității a acordat premii unice angajaților, cu ocazia sărbătorilor naționale, fără reglementări transparente privind cuantumul acestora și a inclus în raportul anual de activitate statistici inexacte cu privire la numărul real al angajaților.
Într-un comentariu pentru Agenția de știri IPN, analistul politic Dionis Cenușă menționează că gestionarea adecvată de către autoritățile germane a pandemiei COVID-19 (28 iunie 2020 - 233 infecții și 10 decese per 100.000 locuitori) a salvat popularitatea mandatului Angelei Merkel pe plan național, iar deschiderea pentru solidarizarea Nordului cu Sudul european în refacerea post-COVID-19 a extins rețeaua de aliați la nivel european. În acest fel, Germania preia președinția în Consiliul Uniunii Europene, alături de Portugalia și Slovenia (1 iulie 2020-31 decembrie 2021), înzestrată cu o imagine pozitivă. Creditul de încredere deținut de Germania poate fi valorificat atât pentru binele UE, cât și, în eventualitate, pentru schimbarea realității „incomode” din vecinătatea estică.
