Situația creată în jurul Curții Constituționale este un semnal pentru cetățeni și pentru partenerii de dezvoltare ai R. Moldova că ceva nu a mers bine în procesul de reformare a justiției, susține expertul Veaceslav Tofan, directorul executiv al Amnesty Internațional Moldova, citat de Radio Chișinău. În opinia lui Veaceslav Tofan, politicienii din Republica Moldova, de fiecare data când văd că justiția acționează altfel decât în favoarea lor, imediat vin cu presiuni și declarații precum că domeniul nu este independent. Jurnaliștii îl citează și pe Consilierul juridic al Centrului de resurse Juridice, Ion Guzun, care crede că procuratura trebuie să investigheze eficient sesizările referitoare la presiunile asupra judecătorilor constituționali, iar politicienii trebuie să înceteze atacurile și intimidările asupra magistraților.
Ziarul Național publică un interviu cu secretarul de stat în guvernul de la București, Ana Guțu, care declară că România aduce în Republica Moldova ce are mai valoros – resursa umană. De asemenea, echipament și medicamente în valoare de 3.5 milioane de euro, ajutor non-rambursabil și necondiționat. Jurnalista Raisa Lozinschi s-a interesat de ce guvernarea de la Chișinău ar vrea cu tot dinadinsul să minimizeze ajutorul acordat R. Moldova de către România, dar și de către UE, nu numai în combaterea crizei provocate de pandemia de COVID-19? În opinia Anei Guțu „Igor Dodon este oficialul care face jocurile politice ale Moscovei pentru a perpetua influența rusească în Republica Moldova. Iată de ce el își va continua nestingherit misiunea sa – va minimiza ajutorul UE, al României și va glorifica Rusia”.
Într-un vox-populi realizat de jurnalistul Petru Grozavu pentru săptămânalul Ziarul de Gardă, autorul caută să afle răspuns la întrebarea: de ce primul „Pod de Flori” peste Prut, din 1990, a rămas un proiect nerealizat până la capăt? În opinia istoricului Mariana S. Țăranu, pentru populație, Podul de Flori a fost o manifestare colectivă a unor aspirații naționale, iar pentru clasa politică – un test de verificare a stării de spirit a populației, pe care ulterior mulți au exploatat-o în interesele lor politice. „Proiectul a rămas nerealizat pentru că nu au existat lideri care să își fi dorit înfăptuirea Unirii. Exponenții clasei politice, care au fost implicați în acest eveniment, erau „șurubașe” trimise de Moscova în misiune, care aveau scopul de a sabota și nu de a realiza Unirea”, conchide Mariana S. Țăranu.
Portalul Sănătateinfo.md publică un interviu cu Monica Sandu, anesteziolog român cu o experiență de 9 ani în domeniu, unul dintre cei 41 de medici români veniți în misiune în Moldova și repartizată la Spitalul de la Bălți. Într-o discuție cu redacția Sănătate INFO, ea s-a arătat sigură că după pandemie viața tuturor se va schimba. De la finele săptămânii trecute muncește cot la cot cu medici din Moldova. Au ales să fie la serviciu câte 12 ore pe zi, fără zile de repaus, pentru că, spune ea, au venit să dea o mână de ajutor, iar cele 15 zile nu le dă voie să se relaxeze.
Într-un comentariu pentru Media-azi.md, jurnalista Alina Radu, constată că presa din Republica Moldova luptă de 29 de ani pentru independență și acces la informație. În aceste decenii breasla a reușit multe lucruri, unele opuse scopului declarat, dar totuși a reușit: să demonstreze agerimea unor politicieni de a prelua controlul asupra presei și de a concentra mass-media, să demonstreze și cât de lipsiți de principii și valori sunt unii colegi de breaslă, dar mai ales - să demonstreze câte de ușor vandabili sunt unii lucrători din presă și cât de slabă e presiunea publicului, dar și cât de vulnerabilă e solidaritatea profesională. Să nu ne rușinăm, spune Alina Radu, la moment presa din Republica Moldova este în mare parte controlată politic, jurnaliștii de la instituțiile de presă plătite de politicieni au zeci de ani de carieră la diverse media controlate politic, iar noi și noi reporteri sunt atrași acolo nu pentru lupta pentru adevăr și informare echidistantă a populației, ci pentru a servi un partid.
Deși carantina și starea de urgență par a se apropia de sfârșit, urmările lor asupra întreprinderilor mici și mijlocii vor fi resimțite încă mult timp. De această părere este cunoscutul om de afaceri moldovean, proprietarul rețelei de restaurant fast-food din Republica Moldova, Dumitru Cebotarescu. Într-un interviu pentru Noi.md el a relatat cum reprezentanții HoReCa se adaptează la noile condiții și cine are șanse mai mari de a supraviețui. În ce privește ajutorul din partea statului acesta a fost „nesemnificativ și foarte vag”, spune omul de afaceri. Nu poți plăti angajații cu promisiuni și cuvinte. Intențiile și atenția este apreciată, dar asta încă nu înseamnă un ajutor real. Iar tot ce arată și sună frumos la televizor, nu este la fel de frumos și în viața reală. Iar realitățile sînt puțin mai triste. Am ajuns la concluzia că, dacă statul nu ne poate ajuta, ar fi mai bine să nu ne încurce.
