Radio Chişinău inserează comentariul juristului Ştefan Gligor despre apelul lansat de Procurorul General, Consiliul Superior al Procurorilor şi două asociații ale breslei, apel în care acuză partidele pro-europene de presiuni şi de atentare la independența procurorilor. Adresându-i-se procurorului general Alexandr Stoianoglo, Ştefan Gligor afirmă că „nu există presiune să investigheze două decenii de atacuri asupra sistemului bancar si nebancar, spălătoria rusească si alte „activități” ale amicului său Platon şi ex-partenerilor săi Plahotniuc si Șor. Sau, de exemplu, să pună la închisoare grupurile criminale organizate si agenții de influență străină care controlează azi parlamentul si fac nestingherit contrabandă”. Juristul aduce şi alte exemple insistând că presiune reală nu există, pentru că nu avem o majoritate parlamentară integră. „Majoritatea e una coruptă şi asta o știe fiecare cetățean conștient, dar desigur nu și Procurorul General pe care-l aranjează starea de lucruri în Parlament, la fel precum actuala majoritate este mulțumită de activitatea dlui Procuror. Impunitatea are un sfârșit, domnule Procuror”, conchide Ştefan Gligor.
Realitatea.md publică explicațiile consilierei în domeniul juridic a preşedintei Maia Sandu la refuzul de a emite decret privind actul de demisie a ministrului Finanțelor, Sergiu Pușcuța, ministrei Sănătății, Viorica Dumbrăveanu, și ministrului Economiei, Anatol Usatîi. Olesea Stamate explică refuzul prin faptul că legislaţia nu reglementează procedura de demisie a unui ministru din cadrul Executivului demisionar. „Din momentul când Ion Chicu a declarat că Guvernul condus de el demisionează, întreg cabinetul de miniștri a intrat în demisie, astfel urmând, după lege, să-și exercite interimatul până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern”, precizează Stamate. Ea mai afirmă că articolul din lege la care a făcut referire Guvernul, solicitând Maiei Sandu să emită un decret, reglementează modalitatea de demisie a unui membru al Guvernului plenipotențiar, nu al unui guvern în exercițiu. „Probabil legiuitorul a prevăzut această posibilitate doar pentru prim-ministru, astfel încât să asigure buna administrare a treburilor publice până la numirea noului Guvern… Ar fi probabil cazul unde Curtea Constituțională să se expună la acest subiect”, conchide consiliera prezidențială, Olesea Stamate.
Adevarul.md îl citează la acelaşi subiect pe politologul Dionis Cenuşă cu afirmaţia că miniştrii din Guvernul Chicu sunt obligaţi să rămână în funcţii până la învestirea unui nou cabinet. „Din lege reiese ca atunci când premierul demisionează din propria inițiativă, miniștrii asigură interimatul. Deși Legea privind funcționarea guvernului nu spune acest lucru explicit, interimatul miniștrilor este obligatoriu, nu facultativ. Neîndeplinirea legii înseamnă automat violarea acesteia. De aceea, miniștrii riscă să comită ilegalități”, explică politologul. El consideră că este necesara implicarea Curții Constituționale pentru a debloca situația, iar pe viitor legea organica trebuie completata pentru a preveni incidente similare.
Într-un comentariu pentru politcs.md comentatorul politic Vitalie Catană spune că Maia Sandu în calitate de Președinte are obligația să-și asume atribuțiile în condițiile în care avem un guvern interimar, inclusiv participarea la procedurile ce apar în urma demisiei miniștrilor. „Miniștrii care și-au anunțat demisia au dreptul să plece din funcție, dimisia fiind un act unilateral și discreționar, iar Maia Sandu nu are cum să se opună”, crede comentatorul. „În momentul în care Maia Sandu a cerut demisia Guvernului Chicu, înseamnă că asta și-a dorit cu adevărat și ar fi trebuit să aibă un plan pregătit pentru momentul în care s-a dat curs cerinței”, mai afirmă Vitalie Catană.
PSRM se află în mare încurcătură
Într-un editorial publicat de agenția de presă IPN Victor Pelin scrie despre „rătăcirile şi declinul socialiştilor” în contextul realegerii la șefia partidului a lui Igor Dodon, realegere care, potrivit autorului, înseamnă stagnare și lipsă de perspectivă pentru formațiune. „Alegându-l pe Igor Dodon în fruntea PSRM și renunțând la adoptarea unui program politic nou, congresul partidului a decis rămânerea formațiunii în cadrul paradigmei Primăverii Rusești, îmbrățișată odată cu anexarea Crimeii de către Federația Rusă în 2014… Rezultatele recentelor alegeri prezidențiale servesc drept dovadă că majoritatea cetățenilor moldoveni nu mai aprobă direcția respectivă. De aceea, PSRM se află în mare încurcătură. Pe de o parte, afirmă că își dorește alegeri parlamentare anticipate, iar, pe de altă parte, a insistat să rămână ancorat în paradigma veche a Primăverii Rusești, care nu poate duce decât în impas. În astfel de circumstanțe, provocarea cât mai rapidă a alegerilor parlamentare anticipate este crucială pentru a confirma declinul iremediabil al PSRM”, concluzionează Victor Pelin.
Ziarulnational.md o citează pe consiliera în domeniu sănătății a președintei Maia Sandu cu declarația că sistemul sănătății nu este pregătit de vaccinare anti-COVID, nici organizațional şi nici tehnic, iar lotul de 200 de mii de doze promis de România nu poate fi recepţionat. „Pregătirile au început abia acum. La moment sistemul dispune de un singur frigider cu capacitatea de -80 de grade care poate stoca 14 mii doze de vaccin. Și aceasta în condițiile când un asemenea frigider cu costă vreo 10 mii de dolari, iar noi suntem în pandemie de 10 luni bune… Rămânem recunoscători personalului tehnic din ambele ministere ale sănătății care fac acum imposibilul pentru a desfășura vaccinarea personalului medical și categoriilor cu risc înalt cât mai urgent din donația oferită generos de România”, afirmă Ala Nemerenco.
Ziarul de Gardă informează că Andrei Spînu, noul secretar general al Aparatului Președintelui, desemnat recent de către președinta Maia Sandu, deține o avere „de milioane”. El locuiește într-o casă la sol, deține două autoturisme și mai multe conturi bancare. Totodată, Spînu este proprietar la trei companii din Hong Kong, SUA și Marea Britanie. Andrei Spînu a declarat Ziarului de Gardă că compania din Hong Kong şi cea din SUA nu activează şi sunt în proces de închidere. Iar cea din Marea Britanie se ocupă cu traduceri. „Eu am avut un birou de traduceri în R. Moldova pe care l-am vândut, apoi încet, încet am deschis o altă companie. Ulterior, noi am restructurat compania și am mutat totul în Marea Britanie (acum trei ani)”, a precizat Spînu. El a mai afirmat că afacerile din străinătate nu sunt off-shore şi că este doar fondatorul lor, nu şi administratorul fiindcă legea nu permite să fii administrator la o companie atunci când deții o funcție publică.
