Discutăm cu ambasadorul României la Chișinău la finalul anului 2018. Dle ambasador, premierul Pavel Filip s-a lăudat recent în Parlament, când făcea bilanțul a trei ani de mandat, cu relații excelente cu vecinii – România și Ucraina. Dumneavoastră, într-un recent interviu, la fel ați numit excelente relațiile Republicii Moldova cu România în acest moment.
România are relații excelente cu Republica Moldova tocmai în momentul în care Uniunea Europeană aplică acțiuni, măsuri punitive față de Chișinău: i-a pus în așteptate ajutorul macrofinanciar, a redus din suportul bugetar. Și toate astea pentru ceea ce Uniunea Europeană numește deteriorarea statului de drept și a democrației. Și comisarul Johannes Hahn vorbea despre patru lucruri majore care s-au întâmplat: anularea rezultatelor alegerilor locale din Chișinău, lipsa unei justiții independente, represaliile împotriva opoziției, presiunea asupra jurnaliștilor și monopolizarea mass-media. Iată, pe aceste patru chestiuni, care țin de stat de drept, de democrație, care este părerea Bucureștiului?
Daniel Ioniță: „Ați uitat oare că România este membră a Uniunii Europene? Credeți că poziția aceea a Uniunii Europene nu reprezintă până la un punct și poziția Bucureștiului? Există o Uniune Europeană cu România și o Uniune Europeană fără România?”
Europa Liberă: Există?
Daniel Ioniță: „E o întrebare pe care eu v-o pun. Eu din câte știu, nu există. Deci, eu cred că România a acționat și acționează solidar împreună cu aliații și partenerii noștri din Uniunea Europeană; pozițiile care au fost exprimate la un moment dat de la nivelul Uniunii Europene reprezintă și reflectă într-o mare măsură și opiniile Bucureștiului. Să nu uităm că anul acesta, în luna februarie, au existat niște concluzii comune adoptate de Consiliul Afaceri Externe, care reunește, să știți, miniștrii de Externe ai tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, care au avut concluziile respective între dânsele, o serie de – de ce nu? – critici la adresa anumitor performanțe sau contraperformanțe de la Chișinău, cum de altfel au semnalat și anumite aspecte care vizează progresele înregistrate de Chișinău în anumite dosare importante.
Totodată, pozițiile care au fost exprimate de la nivelul înaltelor foruri europene reprezintă, cum bine ați menționat și Dvs., o poziție a comisarului Hahn, care este totuși un comisar al nostru, al Uniunii Europene, cum putem spune că a fost și o declarație a Parlamentului European, care a reprezentat o gândire, să spunem, agreată la nivelul acelui înalt for politic de la Strasbourg în care, evident, și-au spus punctele de vedere. De fapt, toate familiile politice europene au avut posibilitatea să negocieze, să-și spună poziția asupra acelor chestiuni.”
Europa Liberă: Discuția pe care eu vreau să o avem este despre faptul dacă nu credeți Dvs. că mesajul pe care îl transmiteți Chișinăului ar fi, ar putea fi înțeles greșit. Prin acest sprijin, oamenii ar putea înțelege că valorile astea pe care Uniunea Europeană pune mare preț, cum ar fi statul de drept și democrația, nu sunt suficient de importante pentru România.
Daniel Ioniță: „Este o interpretare doar a Dvs. chestiunea aceasta. Eu am spus că noi susținem fără rezerve doar parcursul european al Republicii Moldova care se bazează, în primul rând,
Valorile și principiile trebuie respectate ca atare, nu sunt negociate și nu sunt negociabile, trebuie efectiv respectate ca atare: statul de drept, democrația, libertățile fundamentale, respectul pentru drepturile omului....
pe Acordul de Asociere pe care Republica Moldova și l-a asumat în relația cu Uniunea Europeană; Acord de Asociere, care are într-însul valori și principii. Multe dintre aceste valori și principii trebuie respectate ca atare, nu sunt negociate și nu sunt negociabile, trebuie efectiv respectate ca atare: statul de drept, democrația, libertățile fundamentale, respectul pentru drepturile omului. Sunt valori în care cu toții trebuie să credem în egală măsură, sunt valori asupra cărora nu putem niciodată să facem rabat.
Asta pe de o parte, pe de altă parte, România a spus nu o dată, ci de nenumărate ori că atâta timp cât Republica Moldova rămâne ancorată pe calea democrației și atâta timp cât Republica Moldova va continua să-și urmărească obiectivul către Uniunea Europeană nu vedem niciun motiv pentru care relațiile dintre România și Republica Moldova să sufere modificări.
În al treilea rând, Acordul de Liber Schimb, componenta de Liber Schimb a Acordului de Asociere are de asemenea o serie de obligații pe care Republica Moldova și le-a asumat atunci când a dorit să aibă aceste excelente oportunități de a-și spori afacerile cu vestul Europei. Acestea sunt aspecte, repet, nenegociabile, sunt aspecte pe care România le susține și România de fiecare dată le încurajează, dar nu cred că este normal și firesc ca, în special din partea României, să auziți anumite poziții care cu siguranță vor fi interpretate și vor fi jucate în scop politic.
Vă dau un exemplu: de multe ori s-a întâmplat să nu facem absolut nimic și să fim acuzați de diverse chestiuni aici. Oare ce ar însemna ca și România să aibă o voce, care poate fi interpretată ca fiind partizană în această luptă politică internă, care, pe măsură ce se apropie alegerile din februarie anul viitor, credem noi că va căpăta cote destul de înalte? Exemplul este relativ firesc: un anumit partid din Republica Moldova l-a acuzat pe consulul nostru general de la Bălți cum că ar fi plătit pentru a încuraja gesturile simbolice de înfrățire sau gesturile simbolice de semnare a unor declarații de Unire.”
Europa Liberă: Da, îmi amintesc.
Daniel Ioniță: „Da, și în cazul respectiv vă asigur că nu a fost nicidecum adevărul respectiv. Deci, nu am făcut nimic și iată că suntem acuzați, darmite dacă ne-am mai fi apucat să spunem ceva, vă dați seama în ce s-ar transforma toată chestiunea aceasta.”
Europa Liberă: Să vă dau și eu un exemplu. La 10 decembrie, știți cu siguranță, la reuniunea miniștrilor de Externe ai UE trebuia să se discute o rezoluție critică la adresa Republicii Moldova și știrea pe care am văzut-o e că România, ajutată de Ungaria, a blocat acea rezoluție. Cum priviți acest lucru și cum ar trebui să înțeleagă cetățenii?
Daniel Ioniță: „În primul rând, Dvs. mă puneți pe mine să comentez o știre care este pe surse.”
Europa Liberă: A confirmat-o MAI-ul românesc.
Daniel Ioniță: „Da, inițial sursa respectivă a fost o știre pe surse. Ulterior, MAI de la București a venit cu precizările respective. Vă asigur că nu numai România și Ungaria au fost acolo, au fost patru state care au avut rezerve nu în ce privește neapărat substanța acelor concluzii, ci în ce privește momentul când concluziile respective ar fi putut fi lansate către public. Asta, pe de o parte, pe de altă parte, haideți să ne uităm un pic și la efecte, să mergem pe logica aceasta care a fost. Dacă ar fi fost adoptate acele concluzii, poate s-ar fi vorbit sau nu s-ar fi vorbit atât. Dacă acele concluzii nu au fost adoptate pentru faptul că România și alte state s-au opus, cu siguranță aceasta a fost știrea la care toată lumea se referă. Mai mult, acele concluzii, acel proiect de concluzii, am văzut diverse articole în care efectiv erau prezentate anumite citate din concluziile respective. Deci, eu cred că efectul până la urmă a fost atins...”
Europa Liberă: Dar a fost o idee bună să se blocheze această rezoluție?
Daniel Ioniță: „Eu nu pot să comentez, și cred că mă veți înțelege, decizia Bucureștiului, pentru că deciziile respective au fost rezultatul unor analize aprofundate care au fost făcute la București. Ce pot să vă spun este ceea ce v-am spus mai devreme. Noi am considerat că momentul actual nu a fost unul oportun și mai mult nu dorim să lăsăm Uniunea Europeană să fie
Nu dorim să prejudiciem imaginea Uniunii Europene în Republica Moldova ...
atrasă, inclusiv prin astfel de concluzii, în campania electorală, care, ne place sau nu ne place, noi simțim că deja a început la Chișinău. Noi credem că acele concluzii nu ar fi avut neapărat o valoare adăugată în sensul în care ne dorim să obținem pentru Uniunea Europeană. Noi nu dorim să prejudiciem imaginea Uniunii Europene în Republica Moldova tocmai prin a atrage Uniunea Europeană într-o dezbatere pe politica internă.
Deci, să nu uităm că anul acesta Uniunea Europeană a avut diverse prilejuri în care s-a putut exprima asupra evoluțiilor de la Chișinău. Și eu cred că, deși unii de la Chișinău s-au arătat foarte deranjați de diversele lor depoziții, faptul că Uniunea Europeană este încă interesată de ceea ce se întâmplă la Chișinău reprezintă în esență un fapt extraordinar. Deci, eu aș vrea partea bună sau, cum să spun, jumătatea plină a acestui pahar și nu neapărat jumătatea goală. Deci, iată că la nivelul Uniunii Europene sunt oameni care încă se interesează și se preocupă de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Am să vă pun acum o întrebare pe care nu v-aș pune-o dacă n-aș vrea să existe o explicație pentru cetățean din nou: cum să înțeleagă el aceste lucruri? Liderul principalului partid de guvernare din România, Liviu Dragnea, a ținut un discurs duminică, un discurs pe care mulți l-au văzut, din zona analiștilor mulți l-au văzut ca antioccidental. Ce ar trebui să înțeleagă cetățenii Republicii Moldova care văd cumva Uniunea Europeană legată prin România?
Daniel Ioniță: „Eu cred că ar trebui să-i întrebați pe analiștii politici ce ar trebui să înțeleagă din diversele discursuri ale oamenilor politici români sau străini. Vă dați seama, eu ca ambasador nu pot să comentez declarațiile politice făcute nici de politicienii români, nici de politicienii străini.”
Europa Liberă: Dar putem constata o schimbare de optică, de atitudine din partea Bucureștiului față de Uniunea Europeană?
Daniel Ioniță: „Eu cred că nu ar trebui să aveți niciun dubiu legat de faptul că România este o țară profund europeană, este o țară profund ancorată în ceea ce privește realitățile europene și euroatlantice, suntem membri ai Uniunii Europene, suntem membri ai NATO, România își va asuma de la 1 ianuarie 2019 o înaltă responsabilitate, acea de președinție în exercițiu a Consiliului Uniunii Europene. Avem toate pregătirile făcute pentru această înaltă responsabilitate, sunt oamenii care deja au fost selectați și sunt pregătiți să facă tot ceea ce trebuie, au fost demarate toate procedurile logistice, există un program al acelei președinții, care a fost asumat și care a fost prezentat cu succes, aș spune, inclusiv Comisiei Europene, partenerilor noștri din Uniunea Europeană.
România va asigura președinția Consiliului Uniunii Europene, iar mottoul sub care se va desfășura, se va derula această președinție este: „Coeziunea, o valoare comună europeană”. Deci, ce puteți înțelege? Puteți înțelege exact ceea ce am spus eu acum: suntem efectiv pe deplin angajați în a contribui la sporirea coeziunii cu tot ce înseamnă această coeziune – coeziune economică, coeziune socială. Ne așteptăm ca pe durata președinției române să se întâmple unele evoluții extrem de interesante la nivel european. Deci, este o foarte mare șansă ca președinția română a Consiliului Uniunii Europene să intre în istorie prin deciziile care vor fi luate pe durata ei.”
Europa Liberă: La ce vă referiți?
Daniel Ioniță: „Inclusiv la faptul că în luna aprilie este programat un summit la Sibiu, summit informal al șefilor de state și de guverne din Uniunea Europeană, care va discuta despre viitorul Uniunii Europene, viitorul care va fi cu siguranță creionat, dacă se va formaliza decizia Marii Britanii de a ieși din Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Tot despre viitor am să vă întreb acum. Despre viitorul Parteneriatului Estic aș vrea un pic să discutăm. Săptămâna trecută, premierul român Viorica Dăncilă a prezentat prioritățile României pentru președinția europeană și ceea ce am observat e că Moldova și Parteneriatul Estic nu au fost pomenite și de asta vreau să vă întreb: care este în acest moment părerea Bucureștiului despre viitorul Parteneriatului Estic?
Daniel Ioniță: „Nu cred că Parteneriatul Estic este avut în vedere, nu va fi... Poate Dvs. vă așteptați să fie pomenit un summit referitor la Parteneriatul Estic?”
Europa Liberă: Eventual.
Daniel Ioniță: „Deci, probabil asta nu va fi. Și asta cu siguranță nu va fi pe timpul președinției române, nu va fi organizat un summit cu statele membre ale Parteneriatului Estic, însă Parteneriatul Estic este în continuare în raza noastră de interes strategic imediat. România are o politică coerentă în ce privește vecinătatea sa estică și politica regională, în special evoluțiile din vecinătatea noastră imediată cu siguranță vor fi pe radarul atenției noastre. Iar despre Republica Moldova ce pot să vă spun?
Atenția strategică și prioritatea principală care este întotdeauna reprezentată de Republica Moldova cu siguranță își va găsi expresia inclusiv în diversele consilii, în diversele formate, în diversele politici, în diversele întâlniri, în diversele conferințe, în diversele acțiuni și activități care vor fi organizate în următoarele șase luni de către România atât în ceea ce privește, dacă vreți, substanța unor politici, de exemplu, dimensiunea energetică, dimensiunea referitoare la strategia Uniunii Europene privind regiunea extinsă a Dunării sau în ceea ce privește tematica de ansamblu, tematica referitoare la Parteneriatul Estic.”
Europa Liberă: La dimensiunea energetică să ne oprim un pic. Întărirea eficienței energetice a țărilor din vecinătatea Uniunii Europene este privită de la Bruxelles ca o chestiune foarte importantă, pentru că asta ar reduce dependența acestor state de gazul rusesc. De ce credeți că există atâtea dubii legate de faptul că interconectarea energetică între România și Republica Moldova se mișcă sau se mișcă suficient de repede?
Daniel Ioniță: „Referitor la viteza cu care proiectul respectiv înaintează – și mă refer aici la construcția gazoductului Ungheni-Chișinău –, cred că ar trebui asupra acestor chestiuni să discutați cu cei care cu adevărat se ocupă de gazoductul respectiv. În ceea ce ne privește pe noi, partea română, considerăm că proiectul respectiv este unul de interes strategic, în primul rând, pentru Republica Moldova, pentru că astfel Republica Moldova își va putea asigura securitatea energetică. Securitatea energetică, care, după cum știți, presupune atât o diversificare a rutelor, cât și o diversificare a surselor de energie. Deci, întotdeauna este important în acest domeniu să ai alternative energetice, iar gazoductul respectiv asta va produce: va asigura o alternativă la sursele energetice ale Republicii Moldova. Transgazul, care, de fapt, prin vehiculul creat la Chișinău – Eurotransgaz – și-a asumat construcția acestui gazoduct dispune atât de resursele financiare necesare, cât și de expertiza tehnică necesară.
Din ce am vorbit și eu și din ce știu din dialogul pe care l-am avut cu experții respectivi, mă uit pe față în graficul asumat, au fost parcurse etapele care trebuie să fie parcurse atunci când vrei să faci un astfel de proiect de investiție potrivit normelor europene – trebuie să organizezi licitații, trebuie să le oferi tuturor condiții egale, trebuie să vezi exact dacă au fost respectate condițiile companiilor care au participat la licitațiile respective, dacă nu s-au prezentat suficient de multe companii, să repeți acest proces de organizare a licitației și abia după aceea să treci la etapa de negociere directă, de semnare de contracte ș.a.m.d. Deci, din ce știu eu, partea română dorește să facă acest proiect, cum se spune, ca la carte, fără a mai exista absolut nici un fel de semne de întrebare din partea nimănui.”
Europa Liberă: Povestea asta cu eliminarea taxelor de roaming între Republica Moldova și România. Dacă ați avea niște clarificări, ar fi foarte utile probabil ascultătorilor. De ce vă întreb? Pentru că s-au auzit voci la un moment dat că problema ar fi la București că nu se elimină aceste taxe, după asta am auzit inclusiv pe fostul premier român Sorin Grindeanu zicând că problema e la Chișinău, că ar exista aici ceva interese legate de o companie din Elveția, care percepe aceste taxe și legat de niște interese. Ce e cu asta? Pentru că parcă toată lumea se aștepta să fie eliminate taxele și când colo, doar pentru o zi, Ziua României.
Daniel Ioniță: „La ședința comună de guverne din 22 noiembrie de la București a fost semnată inclusiv o declarație referitoare la eliminarea tarifelor de roaming dintre România și Republica Moldova. 1 Decembrie este o zi simbolică, s-a dorit cu acel prilej ca toți românii, indiferent pe ce mal al Prutului se află, să poată vorbi liber, să poată felicita, să poată discuta. Totodată, fostul premier Grindeanu este actualul șef al ANCOM-ului, care este entitatea specializată din România, care are în gestiune aceste aspecte care vizează comunicațiile, iar ceea ce spunea dl Grindeanu cred că este în continuare valabil. Erau acolo două elemente importante: faptul că este posibil să fie semnate înțelegerile în ce privește eliminarea tarifelor de roaming pe partea de date; pe partea de voce, spunea dl Grindeanu, sunt anumite aspecte care urmează să fie clarificate, care privesc mai degrabă tarifele de terminare a convorbirilor, a apelurilor telefonice.
Eu sunt convins însă că experții noștri și experții din Republica Moldova vor găsi modalitățile necesare prin care se va ajunge la acel compromis necesar tocmai pentru a pune în aplicare decizia care deja a fost luată la nivelul celor doi premieri de a se rezolva această chestiune. Deci, haideți să lăsăm timpul să lucreze, pentru că eu sunt convins că timpul va lucra în favoarea noastră, astfel încât cât de repede posibil să putem vorbi fără tarifele de roaming.”
Europa Liberă: Mulțumim, dle ambasador!
Daniel Ioniță: „Vă mulțumesc mult de tot pentru oportunitate!”
