Despre parteneriatul moldo-român, despre proiectele aplicate și cele care urmează să fie implementate în interesul ambelor state Republica Moldova și România, despre bursele studențești oferite tinerelor din Republica Moldova, despre aceste și alte subiecte vom vorbi împreună cu Daniel Ioniță, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României la Chișinău.
Europa Liberă: Domnule ambasador, să vorbim despre acest parteneriat, a ajuns el să fie strategic între Chișinău și București?
Daniel Ioniță: „Parteneriatul este de mult timp strategic între România și Republica Moldova...”
Europa Liberă: ...nu doar în vorbe, dar și în fapte.
Daniel Ioniță: Faptele probabil că vorbesc de la sine și cifrele mai ales sunt pe deplin clarificatoare în acest sens. Parteneriatul nostru strategic este pentru susținerea parcursului european al Republicii Moldova. În cadrul acestui parteneriat avem o serie întreagă de reușite, nu numai cele care decurg direct din calitatea actuală a Republicii Moldova de stat care aplică pe deplin prevederile DCFTA și este un stat care are un acord de asociere cu Uniunea Europeană, dar și până la momentul la care Republica Moldova și cetățenii Republicii Moldova au ajuns să beneficieze de o serie de avantaje care decurg din această calitate. Să ne amintim în urmă cu 3 ani de zile au fost ridicate vizele pentru cetățenii Republicii Moldova. Este un subiect extrem de important care a permis cetățenilor acestei țări să călătorească liber pe tot cuprinsul statelor membre ale Uniunii Europene fără a mai avea nevoie de această ștampilă în pașaport. De asemenea, acordul de asociere cu Uniunea Europeană a adus o serie de beneficii directe pentru cetățenii Republicii Moldova, iar subsecvent acestui acord există evident cooperarea bilaterală cu România și absolut totul ce facem în cadrul acestei cooperări bilaterale are o descărcare inclusiv în ceea ce privește susţinerea parcursului european al Republicii Moldova. Săptămâna trecută a avut loc la Chișinău cea de a patra reuniune a Comisiei interguvernamentale pentru integrare europeană. Delegația română a avut în componență 25 de persoane și personalități din România responsabile, șefi de agenție pe domenii importante. Românii și moldovenii au discutat despre tot ceea ce înseamnă subiecte de interes comun și aceste subiecte au acoperit o paletă largă de domenii.”
Europa Liberă: Domnule ambasador, dar ce s-ar întâmpla dacă Republica Moldova ar abandona acest parcurs european? Nu întâmplător vă pun această întrebare pentru că de la venirea domnului Dodon în fruntea Republicii Moldova, considerat un politician pro-rus, există temeri în societate totuși acest ambiții pe care le are domnia sa de a apropia și mai mult Republica Moldova de Federația Rusă ar putea sa fie în detrimentul acestei integrări europene.
Daniel Ioniță: „Republica Moldova este un stat independent și suveran, teoretic și practic are dreptul să ia absolut orice decizii dorite de cetățeni. Vă pot spune un singur lucru, atâta vreme cât Republica Moldova ar rămâne pe deplin ancorată pe calea transformărilor democratice și atâta vreme cât Republica Moldova rămâne un stat de drept și atâta vreme cât Republica Moldova își va păstra orientarea către Uniunea Europeană cred că angajamentul României, angajamentul multisectorial și multivectorial al Republicii Moldova care este destinat tuturor cetățenilor Republicii Moldova nu va avea de suferit.”
Europa Liberă: Cum s-ar explica faptul că nu la justa valoare e perceput de cetățeanul Republicii Moldova această asistență care vine din Uniunea Europeană și din România, pentru că România a investit o bună parte din banii contribuabilului român în Republica Moldova?
Daniel Ioniță: „Pentru simplul fapt că de multe ori lipsește comunicarea. Cred că nu reușim să comunicăm suficient de mult, nu numai noi, de la București, sau eu și colegii mei de la Ambasada României la Chișinău, dar și autoritățile Republicii Moldova care sunt angajate pe susținerea parcursului european nu știu să comunice toate aceste lucruri, inclusiv și la nivelul cetățeanului de rând. De multe ori când, de exemplu, în diverse localități sunt inaugurate obiective de dezvoltare regională, obiective care în esență sunt extrem de benefice pentru cetățenii acelui loc realizarea este trecută în contul unui primar de o anumită factură politică sau este trecută în contul unui președinte de Consiliu Raional. Se uită că de fapt fără o susținere financiară importantă din partea partenerilor de dezvoltare poate acel obiectiv nu ar fi fost realizabil. Cu alte cuvinte, ceea ce facem bine la nivelul local și regional ni se datorează în exclusivitate nouă, ceea ce este rău la nivelul nostru tuturor vine din afară sau este cumva impus de alte capitale.”
Europa Liberă: Și atunci aceste simpatii pentru opțiunea pro-estică, neavând susținere financiar atât de masivă sau aproape că deloc nu exista asistența din partea Federației Ruse.
Daniel Ioniță: „Cred că aceste susțineri vin pe fonul unei dezamăgiri și sigur nu sunt eu în măsură să judec în profunzime Republica Moldova, dar am constatat din contactele nemijlocite pe care le am cu cetățenii acestei țări de faptul că societatea este profund polarizată, există un grad mare de nemulțumire în legătură cu modul în care sunt percepute lucrurile şi este perceput parcursul democratic al acestei ţări. Sunt anumite exemple recente care evident persistă încă în mentalul colectiv. Se așteaptă încă din partea cetățeanului de rând exemple clare de implementare a actului de justiție pentru ca dacă discuți cu cetățeanul de rând că lupta împotriva corupției figurează alături de necesitatea reducerii șomajului, deci crearea locurilor de muncă, pe principalele două așteptări pe care cetățenii acestei țări le au. Deci toate acestea au contribuit la adâncirea gradului de dezamăgire în legătură cu anumite performanțe și totodată pe fonul acestor dezamăgiri te gândești și la alte opțiuni sperând poate și din considerente de natură a unei istorii recente şi pe considerente de nostalgie personală că, stai, poate pe vremuri era mai bine”.
Europa Liberă: Europenii au investit sume enorme în reforma justiției și aici o să vreau să ajung la felul cum se face justiție dincolo de Prut pentru că acest slogan „DNA treceți Prutul” este destul de actual aici în Republica Moldova. Fiind oferiți acești bani pentru reforma justiției de ce se împotmolesc justițiarii, vă este clar de ce atât de greu se luptă împotriva acestui flagel care până la urmă așa cum spun cetățenii macină statalitatea Republicii Moldova?
Daniel Ioniță: „Da, întrebarea dumneavoastră e subiect de conferință pentru că a ascunde înăuntrul său o serie de abordări fundamentale. În primul rând, să ne gândim modul în care este perceput fenomenul corupției pentru că de multe ori cetățenii se referă la o anumită percepție a acestui fenomen și nu neapărat la nişte cazuri concrete. Chestia asta s-a întâmplat și în România dacă îi întrebai ce te preocupă cel mai tare asta-i corupția și dacă îi întreba-i în ce măsură tu ai fost implicat în actele corupției, atunci nu, acesta e un fenomen oarecum din afară. Deci practic este o percepție asupra unui fenomen...”
Europa Liberă: În Republica Moldova percepția pornește de la politician, că politicianul care l-a dezamăgit pe alegătorul care i-a dat votul e cel care corupe pentru că în Parlament se vinde mandatul, se vinde votul, alegătorul este cumpărat . Și de aici pornește corupția. Iar deocamdată ați văzut ce se întâmplă. Se luptă cu acest fenomen, dar lumea crede că rechinii încă nu au ajuns să fie trași la răspundere.
Daniel Ioniță: „Deci percepția împotriva corupției e cu alte cuvinte conștientizarea fenomenului. Doi, odată ce ai conștientizat acest fenomen trebuie să-ţi elaborezi niște planuri, niște strategii și pe baza acestor planuri și strategii să creezi instituții care să fie în măsură să lupte împotriva fenomenului. Iar instituțiile ca atare nu înseamnă neapărat niște clădiri sau nişte proceduri scrise frumos pe hârtie, înseamnă în esență oameni capabili să pună în aplicare toate acele planuri. Și aici vine al treilea palier de interpretare a ceea ce spuneam mai devreme şi anume actul de implementare a justiției care evident trebuie să respecte pe deplin toate normele democratice pentru că statul de drept și societatea democratică sunt principii nenegociabile şi sunt valori în care cu toţii trebuie să credem. Justiţia selectivă însă sau modul în care poate fi percepută implementarea actului de justiţie este cu totul şi cu totul altceva.”
Europa Liberă: Dar cât de dăunătoare este o justiţie selectivă pentru un stat care vrea să fie unul de drept şi pretinde a fi aşa?
Daniel Ioniţă: „Nu faci prin astfel de gesturi decât să discreditezi inclusiv ideea de luptă împotriva corupției, când îşi dai seama că de fapt doar unii sunt arestaţi mai mult comparativ cu alţii sau unii sunt mai corupţi comparativ cu alţii, sau pentru unii poţi să găseşti nişte formule mai permisive de gestionare şi pentru alţii mai puţin. În Constituţia României, de exemplu, e un articol important – nimeni nu este mai presus de lege, deci justiţia ar trebui să se aplice în mod egal, unitar pentru absolut toţi cetăţenii. Doar în felul acesta obţii de fapt încrederea de care este nevoie în această societate şi exact despre aceasta discutăm mai devreme. Societatea este divizată şi persistă încă un grad mare de neîncredere în această societate.”
Europa Liberă: Cât de mult contează pentru Dvs., pentru statul român, ideea că fiecare ban pe care i-l oferă Republicii Moldova trebuie să fie în interesul cetăţeanului şi cum urmăriţi dacă banii pe care-i oferiţi ajung acolo unde şi au fost ceruţi?
Daniel Ioniţă: „Gradul nostru de angajament în Republica Moldova acoperă o paletă largă de domenii şi evident, duce la îndeplinirea obiectivelor şi acestor programe. Avem parteneri instituționali, guvernamentali şi doar acolo unde putem să lucrăm şi la nivel local o facem.”
Europa Liberă: Primarii veneau cu ideea ca banii să fie alocaţi administrației publice locale pentru că ei ştiu mai bine cum să-i gestioneze în teritoriu.
Daniel Ioniţă: „Da, e o idee. Cert este că trebuie, în primul rând, şi noi să avem încredere în faptul că toate aceste proiecte şi toate aceste programe pe care România le derulează în Republica Moldova, la un moment dat, cu eforturi din partea contribuabililor români, pentru că nu trebuie să uităm că totul ce facem aici se face cu efortul contribuabililor români, ne dorim ca toate aceste eforturi de fapt să ajungă la toţi cetăţenii Republicii Moldova, indiferent de limba pe care o vorbesc, indiferent de etnia cu care se identifică sau indiferent de Dumnezeul la care se roagă, sau localitatea în care îşi desfășoară traiul. Încercăm să avem o abordare incluzivă, să avem o abordare echidistantă. Încercăm să punem criterii de performanță la absolut toate proiectele pe care le derulăm aici şi încercăm ca fiecare din proiectele noastre să fie monitorizat şi într-o etapă post-factum. Deci, nu este vorba doar de o asistenţă şi gata, ci vom încerca să urmărim şi modul în care asistenţa respectivă cu adevărat a ajuns la cetăţeni. Veţi fi de acord cu mine că este imposibil să ajungi în mod direct la toţi cetăţenii Republicii Moldova. În consecință, lucrăm cu parteneri guvernamentali şi cu parteneri din societatea civilă pentru că sunt diverse programe pe care le derulăm direct cu partenerii din societatea civilă sau cu instituții din învățământ, sau cu reprezentanți ai autorităților locale. Ne-ar fi foarte greu să găsim un domeniu în care să nu existe cel puţin un exemplu de cooperare sau de bune practici pe care le derulăm între noi şi Republica Moldova.”
Europa Liberă: Atunci când merg în Moldova profundă și discut cu cetățeanul de la firul ierbii primul gând care îi vine atunci când abordăm subiectul cooperării moldo-române sunt autobuzele şcolare, reparația grădinițelor, şcolilor şi chiar foarte mulţi oameni încearcă să mulțumească Guvernului României că se preocupă de acest subiect, dar am văzut şi câteva critici - de ce aţi ajuns cu aceste autobuze, de exemplu, în UTA Găgăuzia, dacă acolo nu se studiază limba română. Mai sunt şi alte reproșuri. Aveţi şi un răspuns?
Daniel Ioniţă: „Dar în Găgăuzia nu trăiesc oameni, cetăţeni ai Republicii Moldova?!”
Europa Liberă: Dar de ce credeţi că au apărut aceste critici?
Daniel Ioniţă: „În Găgăuzia nu sunt elevi care au şi ei nevoie să meargă la şcoală?! În Găgăuzia, practic, nu credeţi că este nevoie ca pe lângă limba lor pe care automat trebuie să şi-o promoveze şi s-o susţină … ”
Europa Liberă: … şi care nu este promovată
Daniel Ioniţă: „… şi care nu este nici promovată, nici susţinută poate aşa cum ar trebui. Nu credeți că ar trebui să promoveze şi limba română. Tocmai pentru a le permite tuturor cetăţenilor, inclusiv celor care locuiesc în Găgăuzia, să poată să acceadă în funcţii administrative şi la Chişinău, să poată să interacţioneze cu mediul de afaceri european – românesc să poată să iasă cumva şi în afară, pentru că dacă rămâi doar într-o enclavă nu poţi să speri că poţi să ai un viitor. Eu cred că este important ca asistenţa României să fie destinată tuturor cetăţenilor Republicii Moldova. Am încercat să avem o abordare echilibrată. Demersurile pe care România le face în domeniul educaţional acoperă nu doar autobuzele şi reparaţii de grădiniţe. Pur şi simplu acordăm anual burse importante unor elevi şi studenţi care vor să studieze în România.”
Europa Liberă: Au apărut nedumeriri în legătură cu numărul de studenți care ar putea anul acesta să meargă să facă studii în România.
Daniel Ioniţă: „Toate aceste nedumeriri sunt absolut false. Cei care le promovează nu au reuşit, efectiv, să pună cap la cap toate actele normative care reglementează numărul acesta de burse.”
Europa Liberă: Până la urmă, 2500 sau 5000 de tineri vor avea posibilitate să-şi facă studiile în România?
Daniel Ioniţă: „Până la 5000 de tineri aşa cum prevede protocolul. De altfel, așa a fost situația şi în anii trecuți, doar că la numărul respectiv de burse care este menționat în mod explicit în protocolul care a fost semnat la sfârșitul anului trecut, la acel număr de burse se adaugă şi bursele care sunt acordate prin Hotărâre de Guvern direct de către anumite unități de învățământ.”
Europa Liberă: Deci tinerii care vor susţine BAC-ul nu trebuie să se neliniștească.
Daniel Ioniţă: „Nicidecum. Important este să obţină note bune, important este să-şi selecteze într-un mod cât de poate de serios cariera pe care vor să o urmeze şi să aplice pentru locurile acestea.”
Europa Liberă: Autorităţile de la Chişinău au declarat proiectul de construcţie a gazoductului Ungheni-Chişinău drept prioritate naţională. Există siguranţă că în 2018 va fi funcţional?
Daniel Ioniţă: „Vă vom spune în 2019.”
Europa Liberă: Un răspuns foarte diplomatic, dar acum să ne spuneţi ce se întâmplă până atunci.
Daniel Ioniţă: „Până atunci continuăm ceea ce ne-am angajat să facem. În următoarea perioadă urmează să fie definitivat proiectul tehnic al acestui obiectiv strategic important.”
Europa Liberă: Dar etapele nu se întârzie?
Daniel Ioniţă: „Nu cred că sunt întârziate. Dacă este declarat obiectiv de importanţă strategică practic va trebui pus în aplicare şi legea care îţi permite la un moment dat să treci efectiv la construcţie fără a mai fi prizonierul unor etape birocratice care de multe ori întârzie într-un mod neverosimil finalizarea unui proiect. Proiectul tehnic va fi finalizat. Odată ce acesta este finalizat va trebui organizată etapa de licitaţie publică şi demararea efectivă a construcţiei. Dacă lucrurile vor decurge potrivit angajamentelor şi potrivit înţelegerilor existente între companiile respective, da, poate fi finalizat.”
Europa Liberă: Bani sunt suficienţi?
Daniel Ioniţă: „Bani pot fi găsiţi. Nu cred că banii reprezintă în esenţă principala preocupare în momentul de faţă. Desigur nu este acoperită integral finalizarea acestui proiect dar probabil că odată demarat proiectul vor putea fi găsite fonduri necesare inclusiv de la partenerii de dezvoltare sau de la instituţiile financiare internaţionale.”
Europa Liberă: Tiraspolul s-a arătat nemulţumit de interconectarea pe gaz cu România. Aşa numiții deputați din regiunea separatistă şi-au exprimat nedumerirea faţă de iniţiativa Chişinăului de a procura gaze naturale din România. Ei văd această iniţiativă de interconectare pe gaze cu România un pericol pentru economia regiunii transnistrene. De ce să se teamă?
Daniel Ioniţă: „Cred că intrăm pe niște calcule economice. Haideți să vedem în ce măsură avansează procesul de reintegrare al Republicii Moldova şi haideţi să vedem în ce măsură vor fi înregistrate progrese între discuţiile care se poartă între Chişinău şi Tiraspol.”
Europa Liberă: Dar există şanse să fie înregistrate progrese?
Daniel Ioniţă: „Urmărim şi noi ca toţi ceilalţi cu atenţie procesul de discuţie. Considerăm că aceste progrese pot fi obţinute doar prin negocieri în formatul 5+2, negocieri care să ţină cont, pe de o parte, de necesitatea respectării statalităţii, independenței şi a suveranităţii Republicii Moldova înăuntrul graniţelor sale recunoscute internaţional, şi totodată progrese care să permită acordarea unui statut special pentru regiunea transnistreană. Deci ac estea sunt în principiu condiţiile pe care şi România alături de partenerii internaţionali le susţine. Cei care sunt în măsură să vă răspundă direct la această chestiune sunt doar actorii implicați. România nu este un actor direct implicat, însă România prin … ”
Europa Liberă: Dar pentru România tot e riscant să aibă acest conflict mocnind aici la hotarul ţării Dvs.?
Daniel Ioniţă: „Nu am făcut un secret din faptul că România este preocupată sub aspect de securitate de situaţia din Transnistria. Nu este o situaţie confortabilă pentru România şi nicidecum această situaţie nu contribuie la o relazare a noastră în ceea ce priveşte stabilitatea şi securitatea Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Formatul de negocieri 5+2 este criticat deseori că ar fi unul nefuncţional. Iată şi acum e o pauză de aproape 2 ani de când actorii nu s-au mai întâlnit în cadrul acestui format. Mai mult, niciodată nu a fost pus în discuţie un proiect de statut pentru regiunea transnistreană în cadrul acestui format. Nu ridică semne de întrebare?
Daniel Ioniţă: „Cred că au fost făcuţi anumiţi paşi importanţi şi depinde cum priveşti dosarul respectiv ca un obiectiv pe termen lung sau doar ca o raportare punctuală sau la o îngheţare a situaţiei actuale în timp şi spaţiu şi să te uiţi la poza respectivă încercând să tragi nişte concluzii fundamentale. Anul trecut au fost înregistrate nişte progrese. Anul trecut am avut o conferinţă în Bavaria şi a fost încheiat şi un protocol care conţine obligaţii şi responsabilităţi pentru părţile implicate. Am putea spune că vorbim şi despre o abordare integrată la nivelul tuturor autorităţilor responsabile de la Chişinău în ceea ce priveşte promovarea dosarului transnistrean. Cu alte cuvinte, toţi factorii de putere şi vectorii de influență sunt pe cale să-şi alinieze şi să-şi armonizeze poziţia pe chestiunea aceasta. Am observat recent că există şi niște evoluții deosebit de interesante în ceea ce priveşte nu numai contractul de energie electrică pe care Chişinăul l-a semnat cu Ucraina, dar şi controlul comun la frontiera moldo-ucraineană. Evident, noi ca un stat din afară urmărim cu deosebită atenție aceste evoluții şi nu putem decât să sperăm că toți acești pași vor conduce pe cale diplomatică la o soluție fiabilă care să fie acceptată de toate părţile implicate, pentru că doar o astfel de soluție va avea durabilitate în timp.”
Europa Liberă: Pe moment România cum vede Republica Moldova ca un consumator de securitate în regiune sau ca şi un potenţial generator de stabilitate?
Daniel Ioniţă: „În primul rând, aici, pe teritoriul Republicii Moldova un observator extern are şansa să întâlnească aproape toate provocările de securitate şi nu mă refer strict la situaţia Transnistriei unde toţi experţii sunt de acord că este caracterizată de un conflict îngheţat sau mai degrabă de o pace îngheţată, depinde cum priveşti lucrurile, pentru că, Slava Domnului, nu avem un conflict activ, dar este mai degrabă o pace îngheţată fără ca soluţia respectivă să fie acceptată şi identificată. În Republica Moldova există în continuare toate provocările lumii actuale, de la elemen te ale unei acţiuni hibride, la elemente de propagandă, la lupte uneori declarate mai mult decât purtate pe diviziune geopolitică, geostrategică. Toate aceste neclarități sub aspect strategic nu fac decât să adâncească poate şi mai mult confuzia în care se află la moment dat cetăţenii Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Ce credeţi despre ultimele evoluții de pe scena politică de la Chişinău: PL iese de la guvernare, a rămas un singur partid – PD – să guverneze Republica Moldova. Aveți o părere?
Daniel Ioniţă: „Este decizia suverană a Republicii Moldova. Modul în care sunt formate alianțele în parlament, modul în care este susţinut guvernul în parlament, modul în care partidele politice se raportează la viaţa politică, toate acestea reprezintă în esenţă o expresie a decizie suverane a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Un început de instabilitate politică ar putea să arunce Moldova în prăpastie?
Daniel Ioniţă: „Republica Moldova are un track record, are nişte experienţe relativ vii. Să ne aducem aminte de faptul că 2015 a fost un an al instabilităţii politice, un an care a avut ca efecte o stagnare nu numai a parcursului european, dar pur şi simplu a evoluţiei democratice a ţării. Au fost schimbaţi numeroşi prim-miniştri. La un moment dat observatorii externi nu mai înţelegeau ce se întâmplă aici. Toate astfel de situaţii au şi efecte perverse, negative. Conduc, în esenţă, la o îndepărtare a analiştilor, să spunem doar atât, pentru că dacă s-ar îndepărta şi decidenţii politici de Republica Moldova ar fi mai grav, dar o îndepărtare a analiştilor de problematica de ansamblu. Este întotdeauna important să ai grijă de imaginea ţării tale în străinătate şi este întotdeauna important să contribui la procesul de credibilizare a imaginii.”
Europa Liberă: Felul cum îşi face treaba mass-media vă ajută să aveţi o imagine clară despre ceea ce se întâmplă aici?
Daniel Ioniţă: „În Republica Moldova aveţi de toate şi instituţii media serioase, şi analişti buni şi de politică internă, şi de politică externă, şi vectori ai unor instrumente de propagandă, practic şi mass-media reflectă pe undeva divizarea care există în societate şi polarizarea societăţii.”
Europa Liberă: Ce evoluţii pot să intervină într-o apropiere şi mai mare a Republicii Moldova de România?
Daniel Ioniţă: „Toate aceste evoluţii depind, în primul rând, de dinamica proceselor de la Chişinău. Este important ca toţi factorii responsabili să înţeleagă că prin tot ceea ce face România în Republica Moldova doreşte să contribuie la susţinerea vectorului pro-european, pe de o parte şi pe de alta, la consolidarea capacităţilor instituţionale ale Republicii Moldova. Nu ştiu de ce, dar parcă de fiecare dată simt nevoia să reafirm faptul că România a fost primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova şi prin absolut tot ceea ce facem noi aici încercăm să contribuim la consolidarea capacității instituționale a Republicii Moldova. când vă spuneam că asistenţa noastră şi toate eforturile noastre sunt destinate cetăţenilor avem în vedere inclusiv această chestiune că vrem să consolidăm capacităţile instituţionale, reziliența societăţii din Republica Moldova pentru a face faţă atât provocărilor interne, cât şi celor externe, mai degrabă decât să susţinem exponenţii unor curente politice sau să suţinem oameni politici care astăzi pot să aibă un grad mare de popularitate, dar mâine pot fi uitaţi de istorie.”
Europa Liberă: Ideea precum că orice cent, orice bănuț, orice leuţ oferit Republicii Moldova trebuie să fie condiţionat de implementarea reformelor, de rezultate concrete râmâne viabilă şi în continuare?
Daniel Ioniţă: „Da, este o idee care este susţinută de România alături de celelalte state membre ale UE. Sunt în vigoare concluziile finale ale Consiliului afaceri externe de anul trecut, care menţionau, pe de o parte, angajamentul profund al statelor membre ale UE, implicit şi a României, de a susţine parcursul european al Republicii Moldova, condiţionat însă de menţinerea pe parcursul democratic şi pe meţinerea implementării …”
Europa Liberă: Unii cred că sunteţi prea indulgenți. Ar trebui să cereţi şi mai insistent rezultate ale reformelor.
Daniel Ioniţă: „Am auzit şi astfel de evaluări. Dacă am avea un termometru care să măsoare temperatura implementării reformelor sau dacă am avea un instrument care să măsoare gradul de implementare a reformelor vă asigur că l-am folosi cu consecvență. Când vă spuneam că a avut loc lucrările celei de-a patra comisii interguvernamentale de integrare europeană la Chişinău, voiam să mă refer şi la faptul că au fost abordate nişte domenii extrem de importante, solicitate şi agreate de experţii noştri, dar sunt domenii în care Republica Moldova mai are încă nevoie de susţinerea României. Aceste domenii vizează implementarea aquis-ului comunitar. Dvs. beneficiați de marele avantaj că puteți să luați aquis-ul comunitar pe care noi l-am tradus în eforturile noastre de integrare în UE. Delegația noastră a avut în componență persoane şi personalităţi importante din domeniul justiţiei şi din domeniu lupta împotriva coruţiei şi aici intră nu numai procuratura, CNA, dar şi agenţiile naţionale de integritate şi ministerele efectiv ale justiţiei. Acest domeniu este important pentru că România are nişte experienţe relativ recente care decurg inclusiv dintr-o necesitate de a lupta împotriva fenomenului corupție. Este un mic paradox de care trebuie însă să ţinem cont. Nu spunem că noi am parcurs toate etapele, nicidecum, pentru că lupta împotriva corupţiei este o luptă pe care toate statele trebuie să o ducă zilnic. Un alt domeniu extrem de important al cooperării noastre cu descărcare în agenda europeană este domeniul agricol.”
Europa Liberă: Cât de atractivă este piaţa română pentru mărfurile din Republica Moldova?
Daniel Ioniţă: „În momentul de faţă este cea mai atractivă piaţă. Dintre toate pieţele la care Republica Moldova are acces cele mai multe exporturi este România. Peste 60 la sută din tot ce înseamnă exportul Republicii Moldova către tot spaţiul comunitar rămâne în România şi se întâmplă datorită faptului că şi în felul acesta România doreşte să vă ajute. România a fost prima ţară care şi-a deschis piaţa pentru vinurile din Republica Moldova şi nu înseamnă că nu are vin şi România, avem şi noi podgoriile noastre.”
Europa Liberă: Şi un mesaj pentru cetăţenii Republicii Moldova care sunt numeric din ce în ce mai puţini pentru că exodul continuă şi e o situaţie dramatică faptul că foarte mulţi oameni în că mai stau cu mâna pe valiză şi îşi văd locul şi rostul doar în afara ţării. Ce mesaj aveţi?
Daniel Ioniţă: „Aş dori să le spun să aibă încredere.”
Europa Liberă: Încredere în cine?
Daniel Ioniţă: „Încredere într-o viaţă mai bună în locurile lor natale. Cu toţii suntem trecători pe acest pământ încă cu cât ne sunt mai adânci rădăcinile, cu atât suntem în măsură să facem faţă unor vânturi mai puternice. Drama cetățeanului care pleacă este o dramă de care nu te poţi vindeca într-o singură viaţă de om. Ai nevoie poate de mai multe generaţii, însă resursa umană este cea care contează cel mai mult pentru o ţară. O ţară ca să se dezvolte are nevoie de această resursă umană. Cu alte cuvinte, să aibă încredere că într-o zi va fi bine şi să contribuie la edificarea acestui bine, să fie neobosiţi în a solicita mai multă responsabilitate din partea politicienilor, din partea celor care conduc vremelnic destinul acestei ţări legat de acţiujnea pentru îmbunătățirea nu doar a condițiilor de securitate, dar şi a prosperității şi stabilității.”
