La sfârșitul anului trecut, întreprinderea de stat Calea Ferată din Moldova înregistra aproape jumătate de miliard de lei datorii. De mai multe luni angajații nu-și primesc lefurile, iar unele conturi sunt periodic blocate. Șirul de probleme nu se oprește aici, iar acestea trenează de mulți ani. Unii experți afirmă că la mijloc sunt factori ce derivă din coronacriză, dar și din administrarea defectuoasă. Un studiul al Transparency International – Moldova arată că sunt zeci de întreprinderi de stat care provoacă pierderi din ce în ce mai mari, din cauza lipsei de transparență și a managementului numit mai ales criterii de clientelism politic. Autoritățile responsabile prea des imită supravegherea bunurilor publice, iar în final proprietatea statului este delapidată sau înstrăinată la prețuri derizorii.
Pe fundalul crizei economice generate de pandemia de coronavirus, problemele de la Calea Ferată s-au acutizat: oamenii iau trenul mai rar, transportul de mărfuri s-a redus simțitor, multe direcții au fost suspendate. De fapt, întreg sectorul transporturilor e la pământ, iar masurile de redresare pe care ar fi trebuit să le ia statul întârzie, afirmă jurnalistul economic Ion Preașca de la portalul Mold-street.com. Preașca a analizat de unde provine datoria CFM și spune că situația e cam fără soluții - dacă întreprinderea dă faliment, statul va trebui să acopere toate pierderile.
El face și o incursiune în istoria căilor ferate, de la construirea lor pe timpul Imperiului Țarist. Multe tronsoane nu au fost modernizate de atunci, spune jurnalistul, prin urmare de unde să ai viteză adecvată secolului XXI fără de care este imposibilă rentabilitate economică când drumul de fier are dotarea din secolul XIX?
În timpul guvernării comuniste, când întreprinderea avea profit, s-au făcut investiții negândite sau nefinalizate, afirmă Ion Preașca:
Când erau bani și se puteau face investiții în modernizare atunci s-au făcut proiecte care nu au adus plus-valoare...I.Preașcă
„Era necesar segmentul Cahul-Giurgiulești, doar că el a fost construit, după cum arată și rapoartele Curții de Conturi, nu prea calitativ ți nu poate fi exploatat. Adică s-au băgat o groază de bani, câteva sute de milioane de lei, și el nu este gata. Calea Ferată avea și spitale, și grădinițe, tot felul de infrastructură care nu era sarcina ei s-o întrețină. Tot în aceeași epocă Voronin s-a investit foarte mult și în Spitalul Feroviar, adică să arate ce întreprindere bogată e. Pe alocuri s-a exagerat. Atunci când erau bani și se puteau face investiții în modernizare atunci s-au făcut proiecte care nu au adus plus-valoare. Apoi a fost criza din 2009 și compania practic nu și-a mai revenit, înregistrând pierderi an de an, și întreprinderea s-a înglodat și mai tare și în datorii”.
În anii din urmă directorii numiți au reprezentat mai degrabă anumite forțe politice și ar fi urmărit alte scopuri decât redresarea economică a întreprinderii, se mai arată convins Ion Preașca.
Agenția Proprietăți Publice, care administrează bunurile statului, urmează să facă o analiza la Căile Ferate și să raporteze despre situația la zi. Dar Curtea Conturi, prin rapoartele sale, a arătat în trecut cu lux de amănunte unde sunt probleme și cum se fac nevăzuți bani sau componente din patrimoniu, remarcă și Ianina Spinei de la organizația Transparency International – Moldova.
În urma unei monitorizări a aproape 40 de întreprinderi de stat, s-a stabilit că transparența acestor companii este aproape tabu, este una din concluziile cercetării:
„Întreprinderile statului întotdeauna au fost o vacă de muls, unde au fost aranjați administratori afiliați partidelor politice aflate la guvernare, unde au fost aranjate persoane afiliate demnitarilor publici, care ridică remunerații foarte consistente. Și vedem că starea de lucruri nu se schimbă spre bine. Acum este o avalanșă cu informațiile devalizării întreprinderilor de stat care se află peste hotare. Și aici vreau să remarc că într-adevăr instituțiile statului nu au întreprins măsurile necesare, pur și simplu au închis ochii. Au închis ochii sau chiar și au participat la aceste scheme”.
Din punct de vedere legal, Curtea de Conturi și inspecția financiară transmit rapoartele lor instituțiilor de drept care ar trebui să le transforme în dosare penale pe fapte de corupție, abuzuri, eventuale fraude cu consecințe judiciare inevitabile. Potrivit Ianinei Spinei, controalele din ultimii trei ani au depistat o sumedenie de abateri, de unde experții Transparency International au dedus că managementul întreprinderilor de stat și cu capital majoritar de stat nu respecta prevederile cadrului legal când e vorba de gestionarea banului public. În aceeași perioadă au fost pornite aproape 100 de dosare inclusiv la Metalferos, Moldtelecom, Calea Ferată, întreprinderi din silvicultură ș.a. Fiecare al zecelea dosar a fost clasat și doar șase au fost transmise în instanță, cea mai mare parte au rămas în stare de suspans. Încă o dovadă, spune experta, că situația trebuie schimbată, deoarece sunt întreprinderi care ar putea genera venituri la buget, crearea de locuri de muncă și în cele din urmă promisa bunăstare.
