Linkuri accesibilitate

40 de ani de la atacul cu bombă asupra Europei Libere de la München

Unul din birourile RFE/RL, după explozia din 21 februarie 1981. 
1/20 Unul din birourile RFE/RL, după explozia din 21 februarie 1981. 
Pe 21 februarie 1981, sâmbătă seara, la ora 21.47, la sediul postului de radio Europa Liberă de la München s-a produs o explozie puternică. Au fost răniți patru angajați ai radioului, dintre care unul foarte grav, și doi locatari din preajmă - explozia a spart geamurile caselor pe o rază de o sută de metri. Din fericire, nimeni nu a fost ucis. Bomba de aproape 15 kg de Nitropenta - explozibil de tip „plastic”, de producţie românească - a fost plasată lângă un zid al clădirii, în apropierea Serviciului cehoslovac al posturilor de radio Europa Liberă / Libertatea (RFE/RL). Deflagraţia a fost atât de puternică încât a fost înregistrată de seismografe, producând daune considerabile, evaluate la peste 2 milioane de dolari.
2/20
Pe 21 februarie 1981, sâmbătă seara, la ora 21.47, la sediul postului de radio Europa Liberă de la München s-a produs o explozie puternică. Au fost răniți patru angajați ai radioului, dintre care unul foarte grav, și doi locatari din preajmă - explozia a spart geamurile caselor pe o rază de o sută de metri. Din fericire, nimeni nu a fost ucis. Bomba de aproape 15 kg de Nitropenta - explozibil de tip „plastic”, de producţie românească - a fost plasată lângă un zid al clădirii, în apropierea Serviciului cehoslovac al posturilor de radio Europa Liberă / Libertatea (RFE/RL). Deflagraţia a fost atât de puternică încât a fost înregistrată de seismografe, producând daune considerabile, evaluate la peste 2 milioane de dolari.
3/20
Pe 21 februarie 1981, sâmbătă seara, la ora 21.47, la sediul postului de radio Europa Liberă de la München s-a produs o explozie puternică. Au fost răniți patru angajați ai radioului, dintre care unul foarte grav, și doi locatari din preajmă - explozia a spart geamurile caselor pe o rază de o sută de metri. Din fericire, nimeni nu a fost ucis. Bomba de aproape 15 kg de Nitropenta - explozibil de tip „plastic”, de producţie românească - a fost plasată lângă un zid al clădirii, în apropierea Serviciului cehoslovac al posturilor de radio Europa Liberă / Libertatea (RFE/RL). Deflagraţia a fost atât de puternică încât a fost înregistrată de seismografe, producând daune considerabile, evaluate la peste 2 milioane de dolari.
4/20
Pe 21 februarie 1981, sâmbătă seara, la ora 21.47, la sediul postului de radio Europa Liberă de la München s-a produs o explozie puternică. Au fost răniți patru angajați ai radioului, dintre care unul foarte grav, și doi locatari din preajmă - explozia a spart geamurile caselor pe o rază de o sută de metri. Din fericire, nimeni nu a fost ucis. Bomba de aproape 15 kg de Nitropenta - explozibil de tip „plastic”, de producţie românească - a fost plasată lângă un zid al clădirii, în apropierea Serviciului cehoslovac al posturilor de radio Europa Liberă / Libertatea (RFE/RL). Deflagraţia a fost atât de puternică încât a fost înregistrată de seismografe, producând daune considerabile, evaluate la peste 2 milioane de dolari.
5/20
Pe 21 februarie 1981, sâmbătă seara, la ora 21.47, la sediul postului de radio Europa Liberă de la München s-a produs o explozie puternică. Au fost răniți patru angajați ai radioului, dintre care unul foarte grav, și doi locatari din preajmă - explozia a spart geamurile caselor pe o rază de o sută de metri. Din fericire, nimeni nu a fost ucis. Bomba de aproape 15 kg de Nitropenta - explozibil de tip „plastic”, de producţie românească - a fost plasată lângă un zid al clădirii, în apropierea Serviciului cehoslovac al posturilor de radio Europa Liberă / Libertatea (RFE/RL). Deflagraţia a fost atât de puternică încât a fost înregistrată de seismografe, producând daune considerabile, evaluate la peste 2 milioane de dolari.
6/20
Pe 21 februarie 1981, sâmbătă seara, la ora 21.47, la sediul postului de radio Europa Liberă de la München s-a produs o explozie puternică. Au fost răniți patru angajați ai radioului, dintre care unul foarte grav, și doi locatari din preajmă - explozia a spart geamurile caselor pe o rază de o sută de metri. Din fericire, nimeni nu a fost ucis. Bomba de aproape 15 kg de Nitropenta - explozibil de tip „plastic”, de producţie românească - a fost plasată lângă un zid al clădirii, în apropierea Serviciului cehoslovac al posturilor de radio Europa Liberă / Libertatea (RFE/RL). Deflagraţia a fost atât de puternică încât a fost înregistrată de seismografe, producând daune considerabile, evaluate la peste 2 milioane de dolari.
7/20
Pe 21 februarie 1981, sâmbătă seara, la ora 21.47, la sediul postului de radio Europa Liberă de la München s-a produs o explozie puternică. Au fost răniți patru angajați ai radioului, dintre care unul foarte grav, și doi locatari din preajmă - explozia a spart geamurile caselor pe o rază de o sută de metri. Din fericire, nimeni nu a fost ucis. Bomba de aproape 15 kg de Nitropenta - explozibil de tip „plastic”, de producţie românească - a fost plasată lângă un zid al clădirii, în apropierea Serviciului cehoslovac al posturilor de radio Europa Liberă / Libertatea (RFE/RL). Deflagraţia a fost atât de puternică încât a fost înregistrată de seismografe, producând daune considerabile, evaluate la peste 2 milioane de dolari.
Sediul posturilor de radio Europa Liberă / Libertatea de la Munchen, între anii 1951 - 1995.
8/20 Sediul posturilor de radio Europa Liberă / Libertatea de la Munchen, între anii 1951 - 1995.
Pe 21 februarie 1981, sâmbătă seara, la ora 21.47, la sediul postului de radio Europa Liberă de la München s-a produs o explozie puternică. Au fost răniți patru angajați ai radioului, dintre care unul foarte grav, și doi locatari din preajmă - explozia a spart geamurile caselor pe o rază de o sută de metri. Din fericire, nimeni nu a fost ucis. Bomba de aproape 15 kg de Nitropenta - explozibil de tip „plastic”, de producţie românească - a fost plasată lângă un zid al clădirii, în apropierea Serviciului cehoslovac al posturilor de radio Europa Liberă / Libertatea (RFE/RL). Deflagraţia a fost atât de puternică încât a fost înregistrată de seismografe, producând daune considerabile, evaluate la peste 2 milioane de dolari.
Ilich Ramirez Sanchez, supranumit și Carlos Șacalul, la o ședință de tribunal în Franța, 28 noiembrie 2000. Atacurile teroriste ale grupului său aveau numele de cod „tango”. „Tango de la München” a vizat sediul RFE/RL. În atentat au fost implicați câțiva oameni, dar, spune Cummings, este puțin probabil ca cineva să fie tras la răspundere. „Șacalul” este deținut pe viață pentru alte atacuri teroriste. Germanul Johannes Weinrich ispășește o pedeapsă pentru explozia de la Centrul cultural francez din Berlinul de Vest, în 1983, iar elveţianul Bruno Breguet, care a detonat explozibilul la München, a fost arestat în Franța în 1982 și la scurt timp a fost eliberat, iar în 1995 a dispărut. Un alt terorist, din grupul basc ETA, a murit în Cuba, iar identitatea sa nu a fost stabilită. Generalul român care a ordonat atacul nu mai este în viață, și nici ofițerul Securității române care a coordonat grupul terorist al lui Carlos Șacalul.
9/20 Ilich Ramirez Sanchez, supranumit și Carlos Șacalul, la o ședință de tribunal în Franța, 28 noiembrie 2000. Atacurile teroriste ale grupului său aveau numele de cod „tango”. „Tango de la München” a vizat sediul RFE/RL. În atentat au fost implicați câțiva oameni, dar, spune Cummings, este puțin probabil ca cineva să fie tras la răspundere. „Șacalul” este deținut pe viață pentru alte atacuri teroriste. Germanul Johannes Weinrich ispășește o pedeapsă pentru explozia de la Centrul cultural francez din Berlinul de Vest, în 1983, iar elveţianul Bruno Breguet, care a detonat explozibilul la München, a fost arestat în Franța în 1982 și la scurt timp a fost eliberat, iar în 1995 a dispărut. Un alt terorist, din grupul basc ETA, a murit în Cuba, iar identitatea sa nu a fost stabilită. Generalul român care a ordonat atacul nu mai este în viață, și nici ofițerul Securității române care a coordonat grupul terorist al lui Carlos Șacalul.
Pe 21 februarie 1981, sâmbătă seara, la ora 21.47, la sediul postului de radio Europa Liberă de la München s-a produs o explozie puternică. Au fost răniți patru angajați ai radioului, dintre care unul foarte grav, și doi locatari din preajmă - explozia a spart geamurile caselor pe o rază de o sută de metri. Din fericire, nimeni nu a fost ucis. Bomba de aproape 15 kg de Nitropenta - explozibil de tip „plastic”, de producţie românească - a fost plasată lângă un zid al clădirii, în apropierea Serviciului cehoslovac al posturilor de radio Europa Liberă / Libertatea (RFE/RL). Deflagraţia a fost atât de puternică încât a fost înregistrată de seismografe, producând daune considerabile, evaluate la peste 2 milioane de dolari.
Din această încăpere a sediului RFE/RL de la Munchen pleca semnalul de emisie, peste „cortina de fier”, către circa douăzeci de țări ale blocului socialist și republici sovietice din URSS, în anii 1980.
10/20 Din această încăpere a sediului RFE/RL de la Munchen pleca semnalul de emisie, peste „cortina de fier”, către circa douăzeci de țări ale blocului socialist și republici sovietice din URSS, în anii 1980.
Pe 21 februarie 1981, sâmbătă seara, la ora 21.47, la sediul postului de radio Europa Liberă de la München s-a produs o explozie puternică. Au fost răniți patru angajați ai radioului, dintre care unul foarte grav, și doi locatari din preajmă - explozia a spart geamurile caselor pe o rază de o sută de metri. Din fericire, nimeni nu a fost ucis. Bomba de aproape 15 kg de Nitropenta - explozibil de tip „plastic”, de producţie românească - a fost plasată lângă un zid al clădirii, în apropierea Serviciului cehoslovac al posturilor de radio Europa Liberă / Libertatea (RFE/RL). Deflagraţia a fost atât de puternică încât a fost înregistrată de seismografe, producând daune considerabile, evaluate la peste 2 milioane de dolari.
Noël Bernard, directorul Serviciului românesc la Radio Europa Liberă, în 1981. Pe 23 decembrie același an, Noël Bernard moare din cauza unei forme rapide de cancer. S-a speculat că a fost asasinat din ordinul Securității române, prin iradiere, dar nu s-au găsit dovezi concludente în acest sens. Următorii doi directori ai Serviciului românesc al Europei Libere - Mihail Cismărescu și Vlad Georgescu - la fel, au murit tot de forme galopante de cancer.
11/20 Noël Bernard, directorul Serviciului românesc la Radio Europa Liberă, în 1981. Pe 23 decembrie același an, Noël Bernard moare din cauza unei forme rapide de cancer. S-a speculat că a fost asasinat din ordinul Securității române, prin iradiere, dar nu s-au găsit dovezi concludente în acest sens. Următorii doi directori ai Serviciului românesc al Europei Libere - Mihail Cismărescu și Vlad Georgescu - la fel, au murit tot de forme galopante de cancer.
Pe 21 februarie 1981, sâmbătă seara, la ora 21.47, la sediul postului de radio Europa Liberă de la München s-a produs o explozie puternică. Au fost răniți patru angajați ai radioului, dintre care unul foarte grav, și doi locatari din preajmă - explozia a spart geamurile caselor pe o rază de o sută de metri. Din fericire, nimeni nu a fost ucis. Bomba de aproape 15 kg de Nitropenta - explozibil de tip „plastic”, de producţie românească - a fost plasată lângă un zid al clădirii, în apropierea Serviciului cehoslovac al posturilor de radio Europa Liberă / Libertatea (RFE/RL). Deflagraţia a fost atât de puternică încât a fost înregistrată de seismografe, producând daune considerabile, evaluate la peste 2 milioane de dolari.
Vlad Georgescu, directorul Serviciului românesc al Europei Libere, în 1987
12/20 Vlad Georgescu, directorul Serviciului românesc al Europei Libere, în 1987
Pe 21 februarie 1981, sâmbătă seara, la ora 21.47, la sediul postului de radio Europa Liberă de la München s-a produs o explozie puternică. Au fost răniți patru angajați ai radioului, dintre care unul foarte grav, și doi locatari din preajmă - explozia a spart geamurile caselor pe o rază de o sută de metri. Din fericire, nimeni nu a fost ucis. Bomba de aproape 15 kg de Nitropenta - explozibil de tip „plastic”, de producţie românească - a fost plasată lângă un zid al clădirii, în apropierea Serviciului cehoslovac al posturilor de radio Europa Liberă / Libertatea (RFE/RL). Deflagraţia a fost atât de puternică încât a fost înregistrată de seismografe, producând daune considerabile, evaluate la peste 2 milioane de dolari.
Jurnaliștii Serviciului românesc (de la stânga la dreapta) - Doina Alexandru, Vlad Georgescu, Ioana Crisan, N.C. Munteanu, Munchen, 1986.
13/20 Jurnaliștii Serviciului românesc (de la stânga la dreapta) - Doina Alexandru, Vlad Georgescu, Ioana Crisan, N.C. Munteanu, Munchen, 1986.
Pe 21 februarie 1981, sâmbătă seara, la ora 21.47, la sediul postului de radio Europa Liberă de la München s-a produs o explozie puternică. Au fost răniți patru angajați ai radioului, dintre care unul foarte grav, și doi locatari din preajmă - explozia a spart geamurile caselor pe o rază de o sută de metri. Din fericire, nimeni nu a fost ucis. Bomba de aproape 15 kg de Nitropenta - explozibil de tip „plastic”, de producţie românească - a fost plasată lângă un zid al clădirii, în apropierea Serviciului cehoslovac al posturilor de radio Europa Liberă / Libertatea (RFE/RL). Deflagraţia a fost atât de puternică încât a fost înregistrată de seismografe, producând daune considerabile, evaluate la peste 2 milioane de dolari.
Sediul principal al Europei Libere a fost stabilit la München în 1951. Primul program difuzat de la München a fost al Serviciului cehoslovac, pe 1 mai 1951. În imagine este surprins acest moment istoric. Tot Serviciul cehoslovac a fost cel care a început transmisiunile Europei Libere, pe 4 iulie 1950. Prima transmisiune a Europei Libere în limba română a avut loc doar 10 zile mai târziu, pe 14 iulie 1950.
14/20 Sediul principal al Europei Libere a fost stabilit la München în 1951. Primul program difuzat de la München a fost al Serviciului cehoslovac, pe 1 mai 1951. În imagine este surprins acest moment istoric. Tot Serviciul cehoslovac a fost cel care a început transmisiunile Europei Libere, pe 4 iulie 1950. Prima transmisiune a Europei Libere în limba română a avut loc doar 10 zile mai târziu, pe 14 iulie 1950.
Pe 21 februarie 1981, sâmbătă seara, la ora 21.47, la sediul postului de radio Europa Liberă de la München s-a produs o explozie puternică. Au fost răniți patru angajați ai radioului, dintre care unul foarte grav, și doi locatari din preajmă - explozia a spart geamurile caselor pe o rază de o sută de metri. Din fericire, nimeni nu a fost ucis. Bomba de aproape 15 kg de Nitropenta - explozibil de tip „plastic”, de producţie românească - a fost plasată lângă un zid al clădirii, în apropierea Serviciului cehoslovac al posturilor de radio Europa Liberă / Libertatea (RFE/RL). Deflagraţia a fost atât de puternică încât a fost înregistrată de seismografe, producând daune considerabile, evaluate la peste 2 milioane de dolari.
În acea perioadă emițătoarele erau slabe și Europa Liberă încerca să ajungă la auditoriul său de după „cortina de fier” prin diferite mijloace. Deoarece în Europa vântul bate cel mai adesea dinspre Vest spre Est, asemenea baloane ca în imagine erau uneori folosite și ele pentru „răspândirea” știrilor.
15/20 În acea perioadă emițătoarele erau slabe și Europa Liberă încerca să ajungă la auditoriul său de după „cortina de fier” prin diferite mijloace. Deoarece în Europa vântul bate cel mai adesea dinspre Vest spre Est, asemenea baloane ca în imagine erau uneori folosite și ele pentru „răspândirea” știrilor.
Pe 21 februarie 1981, sâmbătă seara, la ora 21.47, la sediul postului de radio Europa Liberă de la München s-a produs o explozie puternică. Au fost răniți patru angajați ai radioului, dintre care unul foarte grav, și doi locatari din preajmă - explozia a spart geamurile caselor pe o rază de o sută de metri. Din fericire, nimeni nu a fost ucis. Bomba de aproape 15 kg de Nitropenta - explozibil de tip „plastic”, de producţie românească - a fost plasată lângă un zid al clădirii, în apropierea Serviciului cehoslovac al posturilor de radio Europa Liberă / Libertatea (RFE/RL). Deflagraţia a fost atât de puternică încât a fost înregistrată de seismografe, producând daune considerabile, evaluate la peste 2 milioane de dolari.
Fostul aeroport din Munchen în care s-a aflat sediul RFE/RL, în anii <span>1953-1966.</span>
16/20 Fostul aeroport din Munchen în care s-a aflat sediul RFE/RL, în anii 1953-1966.
Pe 21 februarie 1981, sâmbătă seara, la ora 21.47, la sediul postului de radio Europa Liberă de la München s-a produs o explozie puternică. Au fost răniți patru angajați ai radioului, dintre care unul foarte grav, și doi locatari din preajmă - explozia a spart geamurile caselor pe o rază de o sută de metri. Din fericire, nimeni nu a fost ucis. Bomba de aproape 15 kg de Nitropenta - explozibil de tip „plastic”, de producţie românească - a fost plasată lângă un zid al clădirii, în apropierea Serviciului cehoslovac al posturilor de radio Europa Liberă / Libertatea (RFE/RL). Deflagraţia a fost atât de puternică încât a fost înregistrată de seismografe, producând daune considerabile, evaluate la peste 2 milioane de dolari.
Fosta prima doamnă a SUA și una din autoarele declarației universale a drepturilor omului, <span class="caption caption--inverted">Eleanor Roosevelt, în studioul Radio Liberty, sfârșitul anilor 1950</span>.
17/20 Fosta prima doamnă a SUA și una din autoarele declarației universale a drepturilor omului, Eleanor Roosevelt, în studioul Radio Liberty, sfârșitul anilor 1950.
Pe 21 februarie 1981, sâmbătă seara, la ora 21.47, la sediul postului de radio Europa Liberă de la München s-a produs o explozie puternică. Au fost răniți patru angajați ai radioului, dintre care unul foarte grav, și doi locatari din preajmă - explozia a spart geamurile caselor pe o rază de o sută de metri. Din fericire, nimeni nu a fost ucis. Bomba de aproape 15 kg de Nitropenta - explozibil de tip „plastic”, de producţie românească - a fost plasată lângă un zid al clădirii, în apropierea Serviciului cehoslovac al posturilor de radio Europa Liberă / Libertatea (RFE/RL). Deflagraţia a fost atât de puternică încât a fost înregistrată de seismografe, producând daune considerabile, evaluate la peste 2 milioane de dolari.
Fostul președinte SUA, <span>Dwight David Eisenhower</span>, și președintele RFE/RL, <span class="aCOpRe"><span>Rodney Smith</span></span>, în fața hărții cu țările spre care emitea Europa Liberă la începutul anilor 1960.
18/20 Fostul președinte SUA, Dwight David Eisenhower, și președintele RFE/RL, Rodney Smith, în fața hărții cu țările spre care emitea Europa Liberă la începutul anilor 1960.
Pe 21 februarie 1981, sâmbătă seara, la ora 21.47, la sediul postului de radio Europa Liberă de la München s-a produs o explozie puternică. Au fost răniți patru angajați ai radioului, dintre care unul foarte grav, și doi locatari din preajmă - explozia a spart geamurile caselor pe o rază de o sută de metri. Din fericire, nimeni nu a fost ucis. Bomba de aproape 15 kg de Nitropenta - explozibil de tip „plastic”, de producţie românească - a fost plasată lângă un zid al clădirii, în apropierea Serviciului cehoslovac al posturilor de radio Europa Liberă / Libertatea (RFE/RL). Deflagraţia a fost atât de puternică încât a fost înregistrată de seismografe, producând daune considerabile, evaluate la peste 2 milioane de dolari.
În 1994, președintele Cehiei, Vaclav Havel, i-a propus companiei RFE/RL să se mute la Praga, ceea ce s-a și întâmplat în 1995. În imagine, Vaclav Havel la sediul Europei Libere, în 2005, la 10 ani după ce postul de radio și-a început emisia din Cehia.
19/20 În 1994, președintele Cehiei, Vaclav Havel, i-a propus companiei RFE/RL să se mute la Praga, ceea ce s-a și întâmplat în 1995. În imagine, Vaclav Havel la sediul Europei Libere, în 2005, la 10 ani după ce postul de radio și-a început emisia din Cehia.
Pe 21 februarie 1981, sâmbătă seara, la ora 21.47, la sediul postului de radio Europa Liberă de la München s-a produs o explozie puternică. Au fost răniți patru angajați ai radioului, dintre care unul foarte grav, și doi locatari din preajmă - explozia a spart geamurile caselor pe o rază de o sută de metri. Din fericire, nimeni nu a fost ucis. Bomba de aproape 15 kg de Nitropenta - explozibil de tip „plastic”, de producţie românească - a fost plasată lângă un zid al clădirii, în apropierea Serviciului cehoslovac al posturilor de radio Europa Liberă / Libertatea (RFE/RL). Deflagraţia a fost atât de puternică încât a fost înregistrată de seismografe, producând daune considerabile, evaluate la peste 2 milioane de dolari.
Sediul RFE/RL de la Praga
20/20 Sediul RFE/RL de la Praga
Pe 21 februarie 1981, sâmbătă seara, la ora 21.47, la sediul postului de radio Europa Liberă de la München s-a produs o explozie puternică. Au fost răniți patru angajați ai radioului, dintre care unul foarte grav, și doi locatari din preajmă - explozia a spart geamurile caselor pe o rază de o sută de metri. Din fericire, nimeni nu a fost ucis. Bomba de aproape 15 kg de Nitropenta - explozibil de tip „plastic”, de producţie românească - a fost plasată lângă un zid al clădirii, în apropierea Serviciului cehoslovac al posturilor de radio Europa Liberă / Libertatea (RFE/RL). Deflagraţia a fost atât de puternică încât a fost înregistrată de seismografe, producând daune considerabile, evaluate la peste 2 milioane de dolari.
Secvența anterioară
Secvența următoare

Carlos, terorismul internațional și România ceaușistă: documente de arhivă care pun în evidență cooperarea strînsă a lui Carols la începutul anilor ʼ80 cu regimul dictatorial al lui Ceaușescu

Acest articol a fost publicat inițial pe 7 noiembrie 2011.

Personaj în esență odios, în ciuda imaginii de revoluționar dedicat, dată despre el de o serie de docudrame și relatări de presă mai binevoitoare, teroristul sud-american cunoscut sub numele Carlos a fost detestat pînă și de serviciile secrete ale unor state comuniste est-europene, ce l-au găzduit, pe el și „banda” sa cum o numea un document secret.

Disprețul era reciproc, Carlos, ale cărui convorbiri erau interceptate, exprimîndu-se „negativ la adresa fiecărui stat în parte, exceptînd Uniunea Sovietică”.

Astăzi, grație publicării unor documente secrete din arhivele serviciilor de spionaj ale fostei Germanii răsăritene, Ungariei și Cehiei, relațiile grupului terorist „Brațele Revoluției Mondiale”, condus de Carlos cu lumea comunistă sînt ceva mai bine cunoscute.

O ironie a soartei a făcut ca în timp ce Serviciul de informații externe românesc a ascuns documentația referitoare la relațiile deosebit de „fructuoase” ale lui Carlos cu oficialitățile regimului ceaușist, tocmai aceste relații să fie cel mai bine puse în evidență și documentate în celelalte capitale est-europene.

Grupul lui Carlos, avîndu-și la începutul anilor ’80 cartierul general la Budapesta, a fost în raporturi strînse cu Direcția de Informații Externe de la București, după toate aparențele cea mai interesată să-i folosească serviciile pentru acțiuni violente împotriva oponenților din străinătate ai regimului Ceaușescu și a postului de radio Europa Liberă.In procesul-verbal al unor convorbiri între liderii serviciilor de spionaj din Ungaria și Cehoslovacia, desfășurate la 24 aprilie 1981, se afirma textual că analiza activităților lui Carlos demonstrează:

„cooperarea strînsă dintre grupul terorist și autoritățile din Ministerul de Interne al Republicii Socialiste România. România a furnizat organizației teroriste „Brațele Revoluției Mondiale” arme, explozibili, pașapoarte pentru țările Pactului [de la Varșovia] și instrucție militară. Pentru a plăti aceste favoruri, Carlos a promis să organizeze atacuri teroriste împotriva emigranților români ce trăiesc în Europa. Ca o dovadă că ia în serios această înțelegere, Carlos a executat atacuri cu bombă împotriva unor cetățeni români din Paris, la 5 februarie 1981, inclusiv în apartamentele scriitorului român Nicolae Penescu, dl. Răuță și dl. Chescu [?], un emigrant român ce trăiește la Köln. In cursul fiecăruia din aceste atacuri, au fost detonați explozibili, iar oamenii au fost răniți.”

Un document al serviciilor de spionaj est-germane referitor la consultări similare cu partea ungară, oferă și o dată pentru „comanda” dată de Securitatea română. In jargonul serviciului de spionaj est-german: „Prin mijlocirea unor măsuri extinse de recunoaștere, s-a putut stabili că grupul «Separat» [numele de cod al echipei de ucigași ai lui Carlos] a fost însărcinat de Serviciul secret român să pătrundă în Departamentul românesc al Radio „Europa Liberă” și să-l arunce în aer.

Sediul Europei Libere de la München, februarie1981
Sediul Europei Libere de la München, februarie1981

Data a fost fixată pentru 14 februarie 1981. Din motive nu foarte clare, atacul a fost amînat cu o săptămînă și a avut loc la 21 februarie, explozia distrugînd însă, în principal, birourile Departamentului cehoslovac al Europei Libere.

Raportul deja citat al Serviciului de spionaj cehoslovac notează că „Tovarășii din Ungaria au dovada directă că această operațiune a fost executată la cererea Republicii Socialiste România. Plănuită să fie executată cu o săptămînă mai devreme, ea a fost amînată pentru 21 februarie 1981 din rațiuni de ordin tehnic. Operațiunea a fost organizată și condusă de Steve [Johannes Weinrich, membru al grupului terorist].

Toți membrii grupului Carlos s-au întîlnit la 22 februarie, o zi după atac, la Budapesta. A fost confirmat că, în acea zi, Carlos i-a telefonat unui reprezentant român și l-a informat despre rezultatele operațiunii. Românul și-a exprimat satisfacția. Ulterior, conducerea grupului Carlos a plecat în România și a fost primită acolo la cel mai înalt nivel. Guvernul român și Ministerul de Interne sînt interesați în continuare atacurilor teroriste.”

Extras dintr-un documentar despre Carlos (Source: INA).

Documentele de arhivă vorbesc cum nu se poate mai clar. România s-a evidențiat în acei ani prin sponsorizarea terorismului, ca adeptă și susținătoare a unor acțiuni violente. O poziție aparent dezavuată de serviciile secrete ale celorlalte state comuniste.

Germania de Est lua hotărîrea să limiteze strict libertatea de călătorie a lui Carlos pe teritoriul german și încerca să medieze un acord cu liderii Cubei, pentru a transfera grupul terorist pe sol sud-american.

Concomitent, conducerea Ungariei, luînd decizia de a „lichida grupul” și a „rezolva problema în două săptămîni”, făcîndu-i-se cunoscut lui Carlos că grupul său „nu mai este binevenit pe teritoriul Ungariei, deoarece activitățile sale nu se conformează politicii ungare”. La data documentului citat, redactat la Praga, 25 aprilie 1981, reacția lui Carlos era încă necunoscută și cumva temută. Ceea ce se știa însă este că „El a fost invitat în România, dar a declinat invitația de a o vizita deoarece condițiile prezente din România nu sînt prielnice pentru activitățile lui”.

Acest material face parte din categoria
XS
SM
MD
LG