Începutul de soluție care s-a schițat la reuniunea de la Paris privind soarta Ucrainei e comentat pe blogurile Adevărul de Cristian Unteanu ca un succes. În opinia lui, apar primele rezultate concrete. Sondaje de opinie realizate în Ucraina arată, de pildă, că 71% dintre respondenţi nu doresc să participe la proteste de stradă, întărind poziţia de negocieri cu Moscova a preşedintelui Zelenski. Asta după ce, la încheierea rundei de negocieri în formatul Normandia, analiștii anunțau pe multe canale proteste amenințătoare la Kiev, posibil un nou Maidan. Motivul – președintele Zelenski ar fi deschis într-un fel portița către o posibilă federalizare a Ucrainei.
Pe 29 decembrie va începe schimbul de prizonieri convenit la Paris între Rusia și Ucraina. S-ar îndeplini astfel una din condițiile fără de care nu se poate merge mai departe, la negocierea încetării definitive a focului și apoi „la definitivarea unei poziţii mutual acceptabile privind chestiunea controlului frontierelor şi alegerilor în ceea ce vor fi viitoarele «regiuni cu regim special, Lugansk şi Doneţk», parte a Ucrainei”. Unteanu, pe care l-am citat, contabilizează la câștiguri și modul în care au pledat pentru interesele ucrainenilor puterile europene implicate. Germania, de pildă, a insistat și a obținut de la Rusia ca măcar o parte din gazul rusesc să tranziteze Ucraina. Dacă nu va fi așa, Berlinul nu va permite deschiderea noii conducte North Stream 2. „«Soluţia ucraineană» începe să funcţioneze în cadrul său european, scrie Unteanu, (…) au început să fie mutate piese grele într-un joc de şah care, măcar teoretic, aşa departe cum ne aflăm de vecinătăţile noastre imediate, de ucrainieni şi de fraţii din Republica Moldova, poate că ar trebui cumva să ne intereseze”.
În cotidianul Evenimentul zilei, Ion Cristoiu comentează neașteptatul interviu acordat în 24 decembrie de fostul președinte Ion Iliescu agenției Mediafax. Este prima dată când Iliescu acceptă să se refere la zilele Revoluției din decembrie 1989 după ce a fost trimis în judecată pentru crime împotriva umanității comise sub responsabilitatea sa în perioada de după arestarea lui Nicolae Ceaușescu. Iliescu a refuzat să răspundă inclusiv în instanță întrebărilor formulate în cele 500 de pagini ale rechizitoriului, notează Cristoiu. O face acum, într-o anumită măsură, în interviul de la Mediafax.
Comentariul lui Ion Cristoiu este rezumabil la titlul textului său : „30 de ani de la debutul celei mai mari diversiuni din istoria României”. Diversiunea ar fi chiar discursul rostit la televiziune în seara zilei de 23 decembrie 89 de Ion Iliescu și care ar fi alimentat psihoza generalizată legată de teroriști, de pe urma căreia au murit 853 de oameni și au fost răniți alți 2157. Iliescu spunea în acel discurs că în București, în România de fapt, acționează teroriști, fideli ai fostului dictator. Umblă în civil, creează confuzie purtând banderole ca și revoluționarii, trag din toate pozițiile, adesea trag din apartamente, deci din imobile locuite, ceea ce îngreunează anihilarea lor. Iliescu îndemna populația să recunoască drept forță legitimă doar armata, cea care îi încredințase de fapt coordonarea statului după capturarea soților Ceaușescu. Așa cum responsabilitatea pentru tot ce se întâmplase între 16-22 decembrie 1989 îi revenise lui Nicolae Ceaușescu, scrie Cristoiu, pentru tot ce s-a întâmplat după 22 decembrie întreaga responsabilitate îi revine lui Ion Iliescu.
