Linkuri accesibilitate

De ce a cerut Comisia de la Veneția revizuirea legii de combatere a terorismului din R.Moldova


Imagine generică

Experți spun că unele prevederi îngrădesc libertatea presei.

De ce a cerut Comisia de la Veneția revizuirea legii de combatere a terorismului din R.Moldova
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:39 0:00
Link direct

Comisia de la Veneţia a criticat într-un aviz Legea cu privire la prevenirea şi combaterea terorismului adoptată anul trecut de Parlamentul R. Moldova. Comisia a constatat că legea defineşte foarte vag şi extensiv terorismul şi activităţile teroriste. Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) obţine competenţe excesiv de largi de care ar putea abuza. Totodată legea nu prevede un eficient mecanism de control al SIS. Comisia de la Veneţia a cerut autorirăţilor moldovene să revizuiască această lege. Relatează Alla Ceapai:

Terorismul este atât de vag definit în legislaţia moldoveană încât, spun expertii, în limitele noțiunii ar putea fi aduse niște acțiuni improprii. În consecință, constata Comisia de la Veneţia, pot fi calificate drept acte teroriste inclusiv protestele şi grevele, dacă acestea ar cauza prejudicii proprietăţii. Potrivit, avizului acele acţiuni ar putea fi calificate drept ilegale, dar nu reprezintă în nici un caz acte teroriste. Iată de ce experţii Comisiei au recomandat autorităţile moldovene să redefinească în termeni cât mai explicit activităţile teroriste.

Experţii mai observă că legea oferă SIS-ului atribuţii extinse şi chiar coercitive în prevenirea terorismului, multe dintre care ar putea interfera cu viaţa privată a unor persoane private sau cu proprietatea acestora, ceea ce ar fi la limita legalităţii. De exemplu, SIS ar putea în cadrul unor exerciţii antiteroriste, să ocupe sediul unui post de televiziune și, astfel, să-i perturbe activitatea, sub pretextul de a verifica cât de sigur este edificiul. Un alt exemplu, invocat de experţii Comisiei, e că legea obligă persoanele private să ofere diferite documente şi informaţii solicitate de SIS. Ceea ce ar însemna, bunăoară, că o bancă ar fi obligată să ofere SIS-ului informaţii financiare despre un client. „Acest drept general al SIS de a colecta date şi de a obliga persoanele private şi entităţile să prezinte documente şi informaţii sunt prea general formulate ca să fie legale în conformitate cu CEDO”, concluzionează Comisia de la Veneţia.

O altă constatare e că legea nu menţionează circumstanţele în care SIS poate solicita şi utiliza informaţiile şi documentele, poate accesa spaţii private şi lua măsuri coercitive. Nu e precizat nici ce tip de informaţii poate solicita SIS şi de la cine anume. Prin urmare, SIS ar putea avea acces în oricare dintre sediile private în orice moment şi în lipsa unui mandat al instanţei de judecată. Potrivit experţilor Comisie de la Veneţia legea ar trebui să prevadă expres situaţiile în care SIS poate acţiona fără mandat al instanţei şi în care acesta ar fi obligatoriu. Ei nu exclud riscul ca SIS să abuzeze de competenţele mult prea excesive ce i se vor atribui. Mai cu seamă că legea nu prevede un mecanism de control al activităţilor SIS. Experţii recomandă introducerea răspunderii penale și disciplinare a personalului de securitate pentru acțiuni extrem de disproporționate și pentru planificarea și desfășurarea inadecvată a operațiunilor antiteroriste.

Experţii mai afirmă că unele prevederi din legea ce se referă la combaterea terorismului îngrădesc libertatea presei. De exemplu, conducătorul Comandamentului Operaţional Antiterorist poate cenzura comunicarea cu mass-media pe durata unui operaţiuni contra-teroriste. „Limitarea comunicării cu presa trebuie să fie de scurtă durată şi să se refere doar la unele informaţii specifice. Jurnaliştii trebuie să fie liber să informeze publicul despre situaţia generală pe durata unei crize teroriste”, spune Comisia de la Veneţia. Istituţia recomandă aşadar autorităţilor moldovene să revadă această lege din cauza multiplelor lacune.

Juristul Vladislav Gribincea, preşedintele Centrului de Resurse Juridice este cel care a atras atenţia asupra acestui aviz al Comisiei de la Veneţia publicat săptămâna trecută. Concluzia juristului e că legea privind combaterea terorismului stabilește pentru SIS un mecanism puternic de ingerință în drepturile omului ocolind sistemul de justiție penală. „Într-o democrație veritabilă se discută despre cum de limitat ingerința statului în treburile cetățenilor, nu cum statul să închidă gura propriilor cetăţeni”, afirmă Gribincea. El mai observă că în alte state nu există asemenea legi care ar oferi dreptul SIS-ului de a acumula informații şi a acționa sub pretextul prevenirii terorismului.

Ministerul Justiţiei care a cerut avizul Comisiei de la Veneţia a refuzat să-l comenteze sugerându-ne să cerem o reacţie de la SIS, care este autorul legii. SIS nu a răspuns deocamdată solicitării noastre de a comenta acest aviz critic. Deputatul Sergiu Sîrbu din Partidul Democrat de guvernământ ne-a spus că avizul Comisiei este analizat şi nu poate să ne spună deocamdată dacă va fi sau nu revizuită legea.

Când a fost adoptată în primă lectură în 2016, directorul adjunct al Serviciului de Informații și Securitate Alexandru Balan spunea că această lege derivă din obiectivele ce reies din Acordul de Asociere ciu Uniunea Europeană şi ar conţine reglementări utile şi indispensabile, în măsură să răspundă provocărilor actuale în materie de securitate antiteroristă.

Legea a fost aprobată în lectură finală anul trecut în pofida unor obiecţii formulate în avizul Centrul Naţional Anticorupţie, care constata că legea conţine formulări ambigue, oferă puteri excesive SIS-ului şi prevede sancţiuni necorespunzătoare.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis

AntiNostalgia – privind spre viitor

Zece documentare, zece dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG