La Chişinău continuă o dezbatere aprinsă pe marginea unui proiect de lege guvernamental de combatere a pornografiei infantile și a terorismului pe internet. Documentul conține prevederi care au trezit îngrijorarea mai multor organizaţii şi instituţii media, precum şi a unor companii IT, care susţin că se încearcă limitarea libertății pe Internet. Autorităților li se dă, între altele, dreptul să blocheze site-uri, să verifice email-uri și sms-uri personale și să citirescă mesajee Viber, Telegram și WhatsApp.
Prevederile cele mai criticate ale proiectului se referă la obligativitatea companiilor care furnizează internet să ajute instituțiile statului să aibă acces la datele abonaților şi la corespondenţa electronică şi să stocheze timp de șase luni datele privind traficul pe internet și până la un an a istoricului apelurilor telefonice.
Excluderea acestor prevederi, pe motiv că s-ar încerca instituirea cenzurii Internetului şi interferenţa statului în viaţa privată, îndărătul unor pretinse obiective credibile, au cerut-o mai multe instituții şi organizații media, precum şi unele companii IT într-un apel adresat parlamentului.
„Încercaţi să ne obligaţi să stocăm zeci de terabytes pentru fiecare utilizator în fiecare zi. Sunt investiţii enorme”, a afirmat Alexei Muntean reprezentantul unei cunoscute companii furnizoare de internet şi telefonie.
La o dezbatere găzduită de Agenţia de Presă IPN, Alexei Muntean, a pus la îndoială că proiectul va fi aplicat dacă se adoptă fără modificări în Parlament:
„Operatorii nu o să aibă bani să o facă. O să închidem o serie de operatori mici. O să lăsam monopolistul Moldtelecom (n.r. companie de stat) care îşi subsidiază serviciile din banii noştri şi o să moară cei mici. Asta se vrea!? Să îi blocăm pe alţii sau să nu dăm posibilitatea desfăşurării activităţilor de întreprinzător pe piaţa de prestare a serviciilor IT sau internet.”
Directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu, a menţionat, la aceeaşi dezbatere, că proiectul nu are un caracter precis și previzibil şi nici norme clare de aplicare care nu ar putea duce, între altele, la abuzul autorităților:
„Când venim cu modificări a cadrului legislativ aceste trebuie să fie foarte concrete. Să nu fie uşi întredeschise. Atunci când laşi o portiţă, eventual, ne putem trezi la un moment dat cu sancţiuni şi abuzuri împotriva media. În multe cazuri pe unele pagini web sunt comentarii care pot fi catalogate ca îndemnuri la violenţă sau ură rasială. Ar reieşi că din moment ce vom avea legea respectivă orcine poate să vină la un portal care îi place sau displace şi să le blocheze.”
Avocații publici care au susținut astăzi proiectul legii au fost şeful Direcţiei juridice a IGP, Sergiu Ţurcanu şi directorul adjunct al Centrului de combatere a crimelor informatice, Veaceslav Bădărău. Ei au invocat că proiectul este o restanţă la Acordul de Asociere, al cărui scop este consolidarea capacității statului în prevenirea şi combaterea mai multor infracțiuni grave, între care pornografie infantilă şi terorism. Veaceslav Bădărău a încercat să combată temerile contestatarilor iniţiativei. El a precizat că ofiţerii vor putea percheziționa sistemul informatic şi intercepta comunicații electronice numai după ce a fost începută urmărirea penală și doar cu autorizație de la un judecător. Ofiţerii vor putea utiliza datele stocate şi păstrate de furnizori pe baza unor solicitări motivate şi, la fel, doar în cadrul unor anchete penale. El mai spus că nu poliţia ci doar prestatorii de servicii de internet vor putea bloca nu site-uri întregi, ci anumite pagini web care propagă războiul, terorismul, ură şi discriminare sau pornografie infantilă. Veaceslav Bădărău a subliniat că sub incidenţa noilor prevederi ar intra doar persoanele cercetate penal pentru infracţiuni grave şi foarte grave.
„Acest proiect de lege vine să dea instrumente organelor poliţiei şi procuraturii în acumularea probelor ce ţin de anumite crime. El nu contravine normelor europene. Neavând aceste instrumente poliţia nu va putea investiga anumite infracţiuni.”
Apărătorii proiectului au spus că nu este vorba de o lege de genul „big brother”, după celebrul citat din romanul „1984” scris de George Orwell: „fratele cel mare este cu ochii pe tine”. Criticii au apreciat-o aşa, amintind că în aprilie 2014, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a invalidat directiva europeană „Big Brother”, fiindcă într-o societate deschisă, stocarea în masă a datelor personale din comunicarea electronică și telefonică e o încălcare a drepturilor cetățenești.
Deputaţii majorităţii parlamentare au luat și ei apărarea acestui proiect de lege controversat. Deputatul democrat Sergiu Sârbu a promis însă că înainte de a fi votat în parlament, proiectul va fi supus consultărilor cu toate părţile interesate pentru a se ajunge la o formulă de compromis.
Dezbaterea pe această temă va aduce probabil noi argumente atât din partea autorităților, cât și din a celor care se pronunță pentru apărarea libertăților cetățenești.
