Consiliul Superior al Magistraturii, întrunit astăzi să-şi selecteze trimişii la Curtea Constituţională, nu doar că nu i-a selectat, ci a rămas el însuşi fără conducător. Care sunt explicaţiile?
Înainte ca Consiliului Superior al Magistraturii să fi procedat astăzi la selecţia celor doi reprezentanţi ai săi în Curtea Constituţională, Maia Sandu îi expedia un mesaj: să aleagă persoane integre şi necompromise, în caz contrar riscă să i se dea peste mână.
„Compromisă într-un mod fără precedent de personaje precum Poalelungi [Mihai Poalelungi, fost preşedinte al CC, ajuns acolo urmare a deciziei CSM] și Gurin [Corneliu Gurin, fost procuror general şi ex-magistrat al CC – numit la CC tot de către CSM], Curtea are nevoie de reabilitarea în fața cetățenilor, a societății și a partenerilor externi”, a scris premierul pe o reţea de socializare şi a continuat: „Dacă nu e în stare să se cureţe din interior, va trebui să inițiem imediat procesul de curățare externă a justiţiei”, a mai avertizat Maia Sandu.
Motivul din care premierul a găsit de cuviinţă să se adreseze CSM, chiar cu riscul să fie acuzată că s-ar amesteca în treburile justiţiei, poate fi faptul că acest Consiliu vroia să-şi numească trimişii la Curtea Constituţională fără să fi anunţat o listă de criterii clare în baza cărora vor fi judecaţi pretendenţii. Un lucru pe care noile autorităţi au semnalat că nu au de gând să-l admită, în condiţiile în care Curtea a rămas pustie după ce întregul complet de magistraţi şi-a dat demisia urmare a criticilor Comisiei de la Veneţia pentru avantajarea vechii puteri democrate în recentul transfer de putere de la democraţi spre coaliţia PSRM-ACUM.
Mai mult, atât Guvernul, cât şi Parlamentul - alte două instituţii care vor desemna câte doi candidaţi la CC - nu doar că au anunţat concursuri pentru numirea acestor magistraţi, ci printre metodele de testare pe care le-au introdus în premieră e asistarea comisiei de concurs de către un psiholog.
Faptul că CSM nu a semnalat că vrea să renunţe la practicile anterioare a trezit indignare în Guvern şi Parlament. Tocmai din acest motiv Maia Sandu, iar alături de ea şi ministra justiţiei au trecut la atac.
În acest context, decizia CSM a fost până la urmă să facă un pas înapoi şi să amâne cu două săptămâni concursul, iar între timp să elaboreze şi să facă publice criteriile de selecţie a magistraţilor pe care îi va trimite la Curte.
De ce a fost totuşi revocat Victor Micu, cel care a condus în ultimii ani instituţia de autoreglementare judecătorească? S-a întâmplat tot astăzi, iar răspunsul la această întrebare trebuie, după toate probabilităţile, căutat în evenimentele de acum câteva săptămâni, când CSM decidea, în lipsa lui Micu, suspendarea mai multor preşedinţi de instanţe, urmare a unei plângeri depuse de unul dintre tinerii magistraţi.
Se pare că gestul lui Micu, care a ales să lipsească de la acea şedinţă, a fost interpretat de o parte din judecători drept „trădare”, iar intenţia acestora era să convoace o şedinţă extraordinară a magistraţilor în care să se desolidarizeze de decizia Consiliului de a-i sancţiona pe şefii de instanţă bănuiţi că ar fi exercitat presiuni asupra magistraţilor simpli ca să pronunţe un anumit gen de hotărâri pe dosare.
Aşa arată speculaţiile. Şi e clar la fel că lucrurile nu sunt deloc simple în justiţie. Iar faptele sunt că Micu a fost revocat astăzi cu o majoritate aproape absolută de voturi din CSM, aparent fără o opoziţie prea fermă din partea celui demis.
Consiliul Superior al Magistraturii este prima instituţie a statului din cele trei care urmează să-şi selecteze trimişii la Curte. Pretendenţi sunt tocmai 14, alte câteva zeci de candidaţi figurând pe listele Guvernului şi Parlamentului, ceea ce e o premieră pentru astfel de concursuri şi un posibil semnal că competiţii de acest gen încep să fie tratate cu anumită încredere.
