După Valeriu Munteanu, fostul liberal care a renunțat la propriul partid pe care îl conducea în ultima vreme și a fuzionat pentru alegerile din 11 iulie cu controversatul partid anti-sistem AUR din România, luni, 17 mai, formațiunea românească considerată de observatorii scenei politice românești drept de extremă dreaptă și apropiată Moscovei a primit sub umbrela sa întregul Partid Liberal – partid aflat anterior în câteva guverne pro-europene, dar în decădere de popularitate în ultima perioadă. Anunțul a fost făcut într-o conferință comună cu AUR de liderul formațiunii liberale de la Chișinău, fostul primar al Capitalei, Dorin Chirtoacă.
Ce susține însă că promovează partidul din România în alegerile moldovene și de ce un alt partid unionist de la Chișinău – Partidul Unității Naționale - condus de Octavian Țicu - respinge ideea unui așa numit front comun unionist avansată de controversatul partid parlamentar din România?
Partidul pro-prezidențial a refuzat propunerea unui bloc comun, pro-european și unionist
Dorin Chirtoacă a explicat că aderă împreună cu formațiunea sa la AUR pentru că doar așa crede că unioniștii pot obține un scor bun la viitoarele alegeri, dar și pentru că PAS-ul, pe de altă parte, a respins o astfel de idee de consolidare: „Partidul pro-prezidențial a refuzat propunerea unui bloc comun, pro-european și unionist”, exprimându-și însă așteptarea ca „unioniștii, în calitate de parteneri firești, trebuie să ajungă în parlament”. Este, de fapt, o încercare indirectă de captare a electoratului unionist. „Apele trebuie limpezite și împărțite, ” a spus Chirtoacă, anunțând totodată că formațiunea sa va pune la dispoziția AUR sediile pe care le are, unitățile de transport, logistica și resursele umane:
„Unirea este obiectivul fundamental pe care îl avem de înfăptuit. Avem unirea în parlamentul României prin AUR - haideți să aducem unirea în parlamentul R. Moldova prin noi toți, sub stindardul AUR”, a mai spus Chirtoacă în conferința în care a apărut alături de noul co-echipier din R. Moldova al formațiunii, Valeriu Munteanu, dar și de președintele filialei moldovenești AUR, Vlad Bilețchi, și de co-președintele de la București al partidului, Claudiu Târziu.
Suntem un partid proeuropean, pro-NATO
Iată, însă, ce asigurări au dat în aceeași conferință cei doi reprezentanți ai formațiunii românești: „Noi suntem un partid proeuropean, pro-NATO și suntem unica forță politică capabilă să-și asume public, să jure cu mâna pe Biblie că niciodată în viață nu vom face alianță cu forțele Rusiei și unicul interes major al nostru în R. Moldova e să oprim ascensiunea intereselor expansioniste ale forțelor Rusiei, respectiv Dodon-Șor-Usatîi să nu ajungă nici în ruptul capului la guvernare,” a declarat Vlad Bilețchi.
„Să nu vă îndoiți – AUR nu vă va trăda, AUR nu va face niciodată jocul unei puteri străine, indiferent cum se va chema ea. Cu AUR în parlamentul de la Chișinău și de la București facem primul pas spre reunificare, iar în 2024 vom putea desăvârși acest pas pentru că, vă asigur, noi vom fi la guvernare într-o formulă majoritară, și la București, și la Chișinău”, a spus, la rândul lui Claudiu Târziu.
Octavian Țîcu sugerează, pe de altă parte, că motivele ce au determinat formațiunea sa PUN să se abțină, cel puțin deocamdată, de la o decizie ca cea a lui Chirtoacă sau Munteanu, sunt multiple, de la refuzul formațiunii românești de a accepta o altă formulă de cooperare decât un bloc cu sigla și identitatea AUR până la imaginea proastă pe care o are partidul peste Prut:
„AUR a venit cu o propunere pentru noi inacceptabilă – PUN să intre împreună cu celelalte partide în alegeri parlamentare sub sigla AUR, ceea ce în contextul R. Moldova mi se pare un pic deșănțat: avem o platformă unionistă reprezentată de peste zece personalități remarcabile pentru spațiul românesc în general, care ar fi trebuit să intre sub umbrela unui partid care în România are o imagine șifonată - cu înclinații antieuropene, anti-NATO, neclar din punct de vedere politic și care ar fi însemnat pentru noi acceptarea acestui rol de coparticipant la întărirea AUR-ului în România. Pentru că intenția lor nu e nici pe departe reunirea. Ei vor de fapt să vândă un produs în România, spunând că AUR a reușit aducerea unioniștilor în parlamentul din Chișinău după ce i-a adus în parlamentul României. Soluția pe care am propus-o era să avem un bloc neutru, cu o denumire unionistă, în care să vină toate formațiunile și să avem această ofertă pentru electoratul unionist – dar nu s-a dorit. S-a dorit o singură cale, evident că nu o putem accepta.”
Criticii din România ai partidului AUR spun că formațiunea practică în general un discurs radical și naționalist, iar de la intrarea în Legislativul de la București cu un scor de 9%, s-a dovedit mai degrabă o formațiune antisistem decât una care se conformează regulilor democrației parlamentare.
