Linkuri accesibilitate

De ce avem nevoie de secții pentru urgențe psihiatrice și de ce acestea nu există?


Anual, 5.000 de moldoveni sunt diagnosticați cu probleme severe de sănătate mintală, iar 80 de mii se află sub supraveghere psihiatrică, dintre care 39 la sută au și grad de dizabilitate.
Anual, 5.000 de moldoveni sunt diagnosticați cu probleme severe de sănătate mintală, iar 80 de mii se află sub supraveghere psihiatrică, dintre care 39 la sută au și grad de dizabilitate.

Din anul 2014, domeniul sănătății mintale a trecut printr-o amplă reformă. Timp în care s-au deschis 40 de Centre Comunitare de Sănătate Mintală, care oferă tratament multidisciplinar pacienților cu diverse forme ale tulburărilor de sănătate mintală.

De asemenea, autoritățile își propuneau și deschiderea, în câteva spitale raionale, a unor secții destinate urgențelor psihiatrice. La modul practic, însă, acestea nu există, nici până astăzi. Directorii instituțiilor medicale în care urmau să se deschidă aceste secții invocă lipsa banilor și a resurselor umane pentru așa ceva.

În anul 2017, Ministerul Sănătății își dorea să creeze, în șase spitale raionale din țară, secții de urgență psihiatrică cu menirea de a asigura accesul populației la asistență psihiatrică acut necesară mai aproape de locul de trai, de a spori cost-eficiența asistenței medicale și a exclude stigmatizarea persoanelor cu probleme de sănătate mintală.

„Psihoza este o suferință foarte mare”

Secțiile urmau să fie deschise în Spitalele Raionale Edineț, Soroca, Ungheni, Hâncești, Cahul și Ceadâr Lunga.

„Noi am făcut toate regulamentele necesare, a fost ordinul Ministerului Sănătății, dar nu a fost voință din partea managerilor instituțiilor medicale, care trebuiau să facă acest lucru. Ele trebuie să fie regionale. De exemplu, spitalul de la Edineț să acopere și raioanele Briceni, Dondușeni. Astfel încât un om care are o acutizate de psihoză și este din Briceni, să nu fie nevoit să meargă până la Bălți, este o distanță mare. Psihoza este o suferință foarte mare. Este un tratament inuman să îl supui pe acest om să meargă cu ambulanța de la Briceni la Bălți sau de la Vulcănești la Chișinău, când ar trebui să fie o secție de necesități acute la Cahul”, spune Victoria Condrat, director executiv și manager local al proiectului „MENSANA - Suport pentru Reforma Serviciilor de Sănătate Mintală în Moldova”.

Ce se întâmplă la modul practic

Managerii instituțiilor medicale unde trebuiau să fie deschise aceste secții și cu care am reușit să vorbim recunosc că astfel de secții sunt necesare, însă, atâta timp cât nu există nici finanțare și nici oameni, astfel de secții nu pot fi deschise.

„Noi îi trimitem pe toți bolnavii la Spitalul de Psihiatrie. Necesitate poate o fi, dar noi nu avem nici spațiu, nici finanțare pentru deschiderea unei astfel de secții, și nici specialiștii nu sunt. Deschiderea unei astfel de secții depinde de Ministerul Sănătății”, a declarat pentru Europa Liberă Lilia Postolachi, director-interimar al Spitalului Raional Cahul.

„Este nevoie de încăperi închise, cu gratii”

Și Natalia Popazoglo, directoarea Spitalului Raional Ceadâr-Lunga, spune că pacienții cu probleme psihiatrice sunt trimiși la Chișinău.

„Când s-a pus problema deschiderii unei astfel de secții, autoritățile locale nu au fost de acord”, afirmă ea.

Cei de la Ungheni și-ar dori să deschidă o astfel de secție, dar în acest moment nu au finanțare.

„Ne-am dori să avem 25 de paturi, pentru Ungheni și raioanele din împrejurimi. Este necesitate, pentru că, până ajung pacienții la Chișinău, este drum lung. Acum Spitalul de Psihiatrie din Chișinău nu mai e ce a fost, acum secțiile trebuie să fie organizate după alte standarde. Avem nevoie de vreo 4 milioane de lei pentru construirea unei clădiri noi și 250 de mii pentru studiul de fezabilitate, bani pe care noi nu îi avem”, spune și Vladimir Popovici, directorul Spitalului Raional Ungheni.

La Edineț, directorul a alocat în cadrul secției de neurologie 10 paturi pentru pacienții psihiatrici.

„Oferim tratament pacienților care stau la evidență, în stare sub-acută, însă pentru crearea unei secții de psihiatrie este nevoie de încăperi închise, cu gratii. De asemenea, trebuie finanțare, pentru că este de nivelul unei secții de terapie intensivă și avem nevoie și de specialiști 24 din 24 de ore”, a declarat Anatolie Guțu, directorul Spitalului Raional Edineț.

Cum ar trebui, de fapt, să arate aceste secții

Victoria Condrat, directoare executivă în cadrul proiectului „MENSANA”, spune că o astfel de secție trebuie să aibă 10 paturi, dar să nu fie o secție-închisoare, cu gratii și ușa încuiată.

„Eu am vizitat astfel de secții în străinătate și ele sunt foarte faine, geamurile sunt fără gratii, cu sticlă mai puternică, care nu poate fi spartă ușor. Nu trebuie să fie o secție-închisoare, cu ușa încuiată, cum sunt în spitalele de psihiatrie. În cadrul secției este necesar să fie un medic psihiatru care să lucreze part-time, nu este obligatoriu 24 din 24 de ore, în rest să fie suficiente surori medicale care au specializare în psihiatrie și infirmiere”, spune directoarea de proiect.

De asemenea, Victoria Condrat explică de ce ar fi nevoie de aceste secții în spitalele raionale.

Secțiile „acute” fac parte din traseul de îngrijiri în sănătate mintală și au o deosebită importanță pentru persoanele aflate în situații de criză. De exemplu, ne referim la persoanele care trec printr-un episod psihotic și au nevoie de spitalizare promptă, cât mai aproape de locul lor de trai”, spune Victoria Condrat.

Care sunt urgențele psihiatrice?

Acestea, în limbaj medical, cuprind: tulburările psihotice acute, tulburările severe de comportament din cadrul tulburărilor de personalitate, tulburările psihotice în epilepsie, sindromul confuzional, agitația psihomotorie, episoadele acute delirant-halucinatorii în psihoze (schizofrenie, tulburarea afectivă bipolară) și în demențe, episoadele expansive severe, episoadele depresive moderate și severe, episoadele depresive cu risc suicidal, sevrajul alcoolic, sevrajul la alte substanțe psihoactive, comportamentul suicidal acut sau recurent, tulburările severe de comportament în retardul mintal.

Anual, 5.000 de moldoveni sunt diagnosticați cu probleme severe de sănătate mintală, iar 80 de mii se află sub supraveghere psihiatrică, dintre care 39 la sută au și grad de dizabilitate.

În acest moment, în R. Moldova sunt 156 de medici psihiatri, iar necesitatea ar fi de încă 21, potrivit datelor prezentate de Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

  • 16x9 Image

    Silvia Rotaru

    M-am alăturat echipei Europei Libere Moldova în anul 2022 și sunt reporteră pe domeniul sănătate. Scriu despre problemele, schimbările și evoluțiile din sistemul medical, dar și despre drepturile și problemele pacienților. Fac jurnalism din 2010, am lucrat în televiziune și în presa scrisă, după ce am absolvit Facultatea de Comunicare și Relații Publice.

XS
SM
MD
LG