Linkuri accesibilitate

De ce blochează olandezii intrarea României și Bulgariei în Schengen


Scandalul legat de monopolul unui laborator privat asupra controalelor fito-sanitare de la o aglomerată trecere de frontieră din sud în apropiere de Turcia și Grecia a pus sub semnul întrebării respectarea de către Sofia a regimului strict de control la frontiere.

Olanda este blamată în mare parte pentru ținerea României și Bulgariei în afara zonei fără granițe a Europei, în ciuda confirmării instituționale din partea UE că ambele țări sunt „mai mult decât pregătite să intre”.

Ani de zile la rând, instituțiile Uniunii Europene i-au asigurat pe cei 26 de milioane de români și bulgari că sunt pregătiți să se alăture Europei fără frontiere. Dar cel puțin tot atât de mult timp, guvernele olandeze nu au încetat să insiste că Sofia și Bucureștiul trebuie să facă mai mult ca să arate Hagăi că pot să se încreadă în aceste asigurări.

Acum, cum speranțele românilor și ale bulgarilor ar putea culmina la sfârșitul acestui an cu intrarea în zona Schengen, în care nu există controale la frontierele a 26 de state, un veto olandez ar însemna o lovitură descurajantă pentru România și Bulgaria, zădărnicind în același timp una din prioritățile președinției prin rotație a Uniunii Europene, deținută acum de Cehia, și care se termină la sfârșitul lui 2022.

„Prudența pe care o vedem acum vine din faptul că partidele de centru-dreapta din Olanda nu sunt mulțumite cu cât de mult au înaintat România și Bulgaria pe calea reformelor când au intrat în Uniune” în 2007, a declarat pentru Europa Liberă Simon Otjes, profesor asistent la Universitatea Leiden, specializat în opinie publică și partide politice europene și olandeze.

Există puține semne că reticența Olandei s-ar putea relaxa

Luna trecută, Parlamentul olandez a adoptat o rezoluție în care cerea guvernului condus de premierul Mar Rutte „să nu facă niciun pas ireversibil” în chestiunea Schengen pentru România sau Bulgaria fără „noi investigații asupra controalelor la frontieră și a reducerii corupției și crimei organizate în ambele țări”.

Un purtător de cuvânt al diplomației de la Haga a declarat serviciului bulgar al Europei libere că „poziția olandeză e clară: când condițiile sunt îndeplinite, intrarea e posibilă”.

Ministerul olandez de Externe a citat aplicarea așa-numitului acquis Schengen, care constă din regulamente și legi ale Uniunii Europene menite să întărească granițele externe și să le desființeze pe cele interne, precum și concluziile Mecanismului de verificare și control (MCV) instituit de UE pentru a monitoriza progresele în reformarea justiției și combaterea infracționalității.

„Trebuie să cântărim toate informațiile și la nivel politic (inclusiv în dialogul cu Parlamentul)”, a spus ministerul într-o declarație. „Asta ia timp. Vom vedea la momentul potrivit ce măsuri sunt necesare”.

Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene Anitta Hipper a spus că concluziile din octombrie ale unei inspecții din partea unor experți și state membre asupra aplicării acquis-ului Schengen au fost încurajatoare.

„Misiunea a confirmat că România și Bulgaria sunt mai mult decât pregătite să se alăture [zonei] Schengen”, a spus Hipper. „Rezultatele sunt foarte pozitive, și nu au fost detectate motive pentru noi întârzieri”.

Asta ar putea da o rază de speranță înaintea reuniunii de luna viitoare în care miniștrii de justiție din UE ar urma să decidă asupra renunțării controalelor de frontieră pentru Croația, Bulgaria și România. (Se relatează că Croației i s-au dat asigurări că va primi lumină verde pentru intrarea în Schengen).

Dar criteriile MCV sunt o problemă mai mare pentru Bulgaria în special.

În 2019, Comisia Europeană a conchis că Sofia a înregistrat suficiente progrese pentru renunțarea la rapoartele MCV pentru Bulgaria, fără însă să obțină unanimitatea pentru scoaterea acestei din procesul MCV.

Juliana Nikolova, care a ajutat Bulgaria în negocierile de aderare la UE și conduce acum portalul de politici europene în limba bulgară Europe.bg, spune că insistența olandezilor pentru o a doua rundă de evaluări pozitive este în concordanță cu poziția adoptată de Haga în 2019. „Se poate spune că e un semn de neîncredere”, a declarat Nikolova serviciului bulgar al Europei Libere.

Nikolova a sugerat că la vremea respectivă guvernul bulgar a făcut presiuni asupra Comisiei Europene ca să oprească rapoartele MCV, permițându-i guvernului condus de premierul bulgar de atunci Boiko Borisov să se laude cu o victorie politică. „[Dar] marea victorie s-a dovedit a fi o înfrîngere”, a spus Nikolova.

De atunci, Bulgaria a fost prinsă într-o constantă criză politică.

„Ostateci ai politicii”

Cel mai recent, scandalul legat de monopolul unui laborator privat asupra controalelor fito-sanitare de la o aglomerată trecere de frontieră din sud în apropiere de Turcia și Grecia a pus sub semnul întrebării respectarea de către Sofia a regimului impus chiar de ea însăși la controalele de frontieră.

Dezvăluirile legate de presupuse acte de corupție, amenințări la adresa unor politicieni, contrabandă, deturnare de fonduri de stat în legătură cu punctul de control Căpitan Andreevo au fost făcute de oficialități din guvernul condus de premierul Kiril Petkov, înlăturat recent de la putere.

România e prinsă și ea în instabilitate politică și corupție persistentă. Relațiile dintre Haga și București s-au complicat și mai mult de disputele în justiție legate de un acord în valoare de 1,6 miliarde de dolari pentru posibila construire de către firma olandeză Damen a patru nave de război pentru marina română.

Toți membrii Uniunii Europene se angajează la intrare să respecte regulile Schengen legate de frontierele terestre, maritime și aeriene, de cooperarea la graniță și de regimul vizelor. Dar pentru extinderea zonei Schengen e nevoie de un consimțământ unanim.

Bulgaria, Croația și România sunt trei din cele cinci state UE care nu fac parte din Schengen. Celelalte sunt Irlanda, care nu dorește să intre, și Cipru, pe care Comisia Europeană îl exclude pentru moment din această schemă.

Opoziția anterioară față de intrarea României și Bulgariei în Schengen s-a topit în capitalele Germaniei, Franței și Danemarcei. În august, cancelarul german Olaf Scholz a admis că „Bulgaria, România și Croația îndeplinesc toate cerințele pentru a obține calitatea de membri deplini” ai zonei Schengen.

Vizita premierului Olandei Mark Rutte la baza militară Cincu, alături de președintele Klaus Iohannis, 12 octombrie.
Vizita premierului Olandei Mark Rutte la baza militară Cincu, alături de președintele Klaus Iohannis, 12 octombrie.

Luna trecută, președintele bulgar Rumen Radev a spus că discuțiile avute cu mai mulți lideri UE i-au dat încredere că Olanda e singura care se opune intrării Bulgariei și României în Schengen, și a afirmat că „Bulgaria și România devin ostatice ale politicii interne din Olanda, unde se apropie alegerile.

Alegerile pentru Senat programate în martie vor testa popularitatea guvernului de centru-dreapta al lui Rutte, în contextul unei rezistențe semnificative în fața a ceea ce Haga percepe a fi o exagerare a Bruxelles-ului în ce privește obiectivele legate de schimbările climatice și de imigrație.

Mahmureala extinderii

Olandezii au însă o lungă istorie în a adopta o linie mai intransigentă în aspectele strict politice ale integrării europene, în comparație cu cele comerciale, economice sau chiar militare.

Suspiciunile olandezilor lor față de Bruxelles par să se fi intensificat în ultimele două decenii, pe măsură de extinderea [UE] a recalibrat influența și drepturile de vot înlăuntrul blocului, și pe măsură ce dezbaterile legate de imigrație au devenit recent din ce în ce mai aprinse.

Profesorul Simon Otjes de la Universitatea Leiden citează accentul pus de olandezi pe Uniunea Europeană ca „zonă economică în care firmele noastre pot avea parte de multe beneficii”.

„Dar când vine vorba atât de migrația forței de muncă și de migrație liberă în Schengen, în special din Europa de est, acestea sunt văzute ca un beneficiu mai puțin pozitiv pentru Olanda, în special când vine vorba de migrația forței de muncă”, spune Otjes.

Otjes notează efectele persistente ale unui scandal privind beneficii sociale din Olanda cunoscut sub numele de „frauda bulgară”. Un film documentar din 2013 care a arătat cum bande organizate bulgărești au obținut fraudulos aproximativ 120 de milioane de dolari de la stat prin cereri false de alocații pentru copii și pentru chirii.

Episodul a dat o lovitură dură guvernului olandez și a sporit tensiunile dintre migranții bulgari și cetățenii olandezi care-și apără generosul sistem de protecție socială chiar în momentul în care alte state ale Uniunii Europene se pregăteau să permită o imigrație bulgară și română nelimitată.

„Frauda bulgară” a întărit de asemenea percepția partidelor de centru-dreapta din Olanda că intrarea României și Bulgariei în Uniunea Europeană s-a petrecut „prea repede, și prea puțin s-a făcut în timp în ce privește reformele, combaterea corupției și îmbunătățirea calității actului de guvernare”.

Articol scris de Andy Heil pe baza unui reportaj al Elitsei Simeonova de la serviciul bulgar al Europei Libere și a contribuțiilor lui Marian Păvălașc de la serviciul român de la Europa Liberă. Traducere și adaptare de Lucian Ștefănescu.

Previous Next

XS
SM
MD
LG