Din 53 de jurnaliști uciși în timpul serviciului anul acesta, 34 au fost ținta unor represalii legate de munca lor, a anunțat Commitetul pentru Protecția Jurnaliștilor (CPJ), cu sediul la New York.
În raportul său anual, CPJ spune că pericolul ca ziariștii să fie ținte pentru jurnalismul pe care-l practică a crescut, în ciuda unui declin al riscurilor de război și conflict.
Numărul celor uciși între 1 ianuarie și 14 decembrie face din 2018 cel mai sângeros an pentru ziariștii aleși ca să fie uciși din ultimii trei ani, se spune spune în raportul citat.
„Numărul jurnaliștilor asasinați din cauza muncii lor aproape s-a dublat în 2018 în comparație cu anul anterior.”
Din 43 de jurnaliști uciși în 2017, 18 dintre ei au fost uciți din cauza muncii lor.
Aceste date se fac ecoul îngrijorărilor similare din raportul de săptămâna asta a organizației Reporteri Fără Frontiere de la Paris, care a pus număru reporterilor uciși la 80, folosind o metodoligie diferită, care i-a inclus și pe bloggeri, cetățeni jurnaliști și lucrători media.
Ambele rapoarte scot în evidență creșterea represaliilo împotriva ziariștilor, CPJ punând accentul pe asasinarea nerușinată a dizidentului saudit în exil și editorialist la „Washington Post” Jamal Khashoggi în consulatul Arabiei Saudite de la Istanbul.
Potrivit raportului Commitetului pentru Protecția Jurnaliștilor, Afganistan, unde militanții și-au întețit atacurile împotriva reporterilor, a fost ca mai sângeroasă dintre țări, urmată de Siria și India.
În Afganistan, un atentator sinucigaș a atacat un grup de reporteri ucigîndu-i pe nouă dintre ei în luna aprilie.
Commitetul pentru Protecția Jurnaliștilor menționează și uciderea în februarie a jurnalistului de investogație slovac Jan Kuciac împreună cu logodinca lui, a două asasinare în mai puțin de șase luni a unui jurnalist din Uniunea Europeană care scria despre corupție, după uciderea jurnalistei malteze Caruana Galizia în 2017.
Raportul CPJ deplînge „lipsa de atitudine la nivel internațional în ce privește drepturile și apărarea jurnaliștilor” care face să crească pericolele pentru presă, cum reiese și din asasinarea lui Khashoggi.
„Casa Albă, în mod tradițional o apărătoare fermă libertății presei pe plan global, a evitat să dea o vină clară pentru uciderea lui Khashoggi... În esență, [președintele american Donald] trump a dat de înțeles că țările care fac afaceri cu Statele Unite sînt libere să ucidă jurnaliști fără să suporte consecințele”, se spune în raportul CPJ.
Raportul adaugă că, în mod cu totul ironic, „cel mai vocal șef de stat în cazul Khashoggi a fost președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan, al cărui guvern a redus la tăcere presa independentă și a închis cei mai mulți jurnaliști din toată lumea al treilea an consecutiv.”
CPJ a mai spus că investighează uciderea a altor 23 de jurnaliștti în 2018, dar deocamdată nu e confirmat că moartea acestor are legătură cu munca lor.
