Ca de obicei, cele mai recente poziții politice exprimate la Chișinău sunt reluate și în presa de la București. G4Media notează că Igor Dodon ia în considerare varianta de a nu pune în aplicare o eventuală decizie a Curții Constituționale care ar duce la dizolvarea Parlamentului. O face amintind de precedentul din 2019 când Parlamentul a apelat la medierea Comisiei de la Veneția și a obținut câștig de cauză. Tot aici e reprodusă via Agerpres declarația premierului Aureliu Ciocoi că „instituirea stării de urgenţă pentru o perioadă de 60 de zile în Republica Moldova este nejustificată şi utilizată în scopuri politice”, cu precizarea că intervalul de două luni nu a fost opțiunea guvernului.
Un articol din Adevărul identifică rusofili în Parlamentul de la București: senatoarea Diana Șoșoacă, fostă parlamentar din partea Alianței pentru Unirea Românilor, ulterior exclusă. Ea a cerut scuze, într-un mod ostentativ, membrilor Ambasadei Rusiei la București pentru că, în timpul manifestațiilor anti-restricții de pandemie, inițiate de AUR, un pesedist, Pompiliu Diplan, a „deturnat” protestul: a dus câteva zeci de protestatari în faţa Ambasadei Rusiei, „unde au aprins lumânări în memoria românilor ucişi la 1 aprilie 1941 de trupele sovietice, în ceea ce s-a numit «Masacrul de la Fântâna Albă»”.
Diana Șoșoacă vorbește de „tupeu” și de „conflict diplomatic”. Declarații rusofile ar fi făcut și senatorul PSD Daniel Ghiță...
Adversar și el al măsurilor de protecție împotriva coronavirusului, Ghiță susține că „România ar trebui să reînceapă un dialog constructiv cu Rusia”.
Matei Vișniec se întreabă în Dilema veche de ce leagănă dintotdeauna francezii iluzia că ar putea avea o influenţă asupra Rusiei. Dacă după Napoleon relațiile au rămas mai degrabă bune, în zilele noastre ultimul președinte cu care președintele rus a avut o relație bună ar fi fost Jacques Chirac. Sărind la Emmanuel Macron, scriitorul formulează cu ironie subtilă: „strategia preşedintelui francez Emmanuel Macron faţă de Rusia: «Dacă menţinem în permanenţă dialogul, putem obţine unele rezultate, sau cel puţin putem evita divergenţele serioase. Ceea ce va necesita ani de zile, poate decenii întregi, dar trebuie să o facem în numele păcii şi al stabilităţii în Europa». Această logică, scrie Vișniec, ascunde multă înţelepciune. Ruşii au de partea lor spaţiul, dar şi timpul. Ei nu se grăbesc, Putin poate aştepta ca în toate ţările occidentale cu care are litigii să vină noi preşedinţi sau şefi de guvern pentru a găsi acorduri mai favorabile intereselor Rusiei”.
Idei trăznite și analize agitate în legătură cu relația România-Ungaria. Co-președintele AUR Claudiu Târziu se gândește să alieze inițiative ale AUR cu unele ale UDMR, în beneficiul minorităților română și maghiară din Ucraina. În mod neplăcut însă, UDMR a negat formal orice fel de înțelegere cu reprezentanții AUR, relatează G4Media.
Orice putere de la Chişinău care s-a îndepărtat de România...
Analiza lui Dan Dungaciu publicată pe blogurile Adevărul vede pericole mari dinspre Budapesta, încorporate mai ales în aplombul diplomatic al ministrului de externe Peter Szijjártó. E vorba de planul Ungariei de a investi în regiunile din Transilvania peste capul statului român și de insistența cu care Ungaria „s-a prezentat ca cel mai mare susţinător al R. Moldova la nivel european şi a îndemnat Bruxelles-ul să susţină necondiţionat guvernul socialist Dodon-Chicu de la Chişinău”. De altfel, scrie Dungaciu, Budapesta a sprijinit, de la Voronin încoace, „orice putere de la Chişinău care s-a îndepărtat de România şi, implicit, de Uniunea Europeană. Şi a făcut-o şi o face explicit şi ostentativ”.
