Fostul chimist Vladimir Uglev este unul din creatorii substanței neurotoxice denumite „Noviciok”. El a activat în calitate de colaborator științific superior în unul dintre Institutele Științifice de Cercetare secrete și a fost interogat în cazul lui Vil Mirzaianov, un alt creator al substanței otrăvitoate.
Într-un interviu exclusiv pentru „Current Time TV”, Uglev a povestit, cine și cum putea să-i otrăvească pe Serghei și Iulia Skripal, despre măsurile de securitate în transportarea substanței „Noviciok” și despre versiunea dată de șeful Ministerului de Externe rus, Serghei Lavrov, în legătură cu urmele substanței toxice BZ.
Experții din cadrul Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice au confirmat concluziile anchetei britanice privind substanța utilizată în Salisbury. Ei arată că aceasta a fost o substanță neurotoxică militară, „extrem de pură”. Despre proveniența substanței, în partea accesibilă a raportului, nu se spune nimic. Cum puteți comenta aceste concluzii?
Vladimir Uglev: „Înseamnă că această substabță a fost creată de specialiști de înaltă calificare în domeniul lor și în condiții foarte bune de laborator. Pentru că nu văd o altă metodă pentru a obține această substanță.”
În general, cum este posibil să determini proveniența substanței cu care au fost otrăviți Serghei și Iulia Skripal?
Vladimir Uglev: „Este imposibil dintr-un motiv foarte simplu: imaginați-vă că aveți corpul persoanei decedate pe care infractorul a lăsat o mulțime de urme, inclusiv amprentele digitale. Însă în baza de date nu aveți aceste „degete”. Înseamnă că veți putea identifica infractorul doar în cazul în care îl veți prinde.
Acum să ne imaginăm că dintr-o anumită eprubetă care a fost închisă într-un safe dintr-un oarecare oraș, într-o oarecare țară, au fost luate probele și s-a pregătit o fiolă. Fiind specialist, pot face multe ipoteze în acest sens. Bineînțeles, omul a fost instruit sau, poate, el este un specialist și cunoaște totul. A mers și a turnat această substanță, să zicem, pe mânerul ușii familiei Skripal, iar apoi a strâns totul înapoi în container.
Destul de des am utilizat containere de plastic fluor cu capace rotitoare. Ele sunt ermetice și nu se strică. Iar pentru aplicarea preparatului poate fi folosit un tub universal pentru clei. Ceva de felul acesta.
Ei scriu că „substanța arăta ca un gel”. Deci, cel mai probabil, în ea a fost adăugat un element de îngroșare, deoarece ca atare această substanță este un lichid destul de fluid, poate, mai puțin fluid decât apa, foarte rezistent în teritoriu și pe orice obiect. Ca toate lichidele, această substabță poate doar să se evapore cu timpul. De aceea nu văd aici dificultăți tehnologice deosebite. Însă, stabilirea provenienței aceste substanțe va fi posibilă doar atunci când va fi găsită proba din acea eprubetă din care a fost preluată substanța.”
Publicația britanică „Daily Mail”, referindu-se la ultimul briefing al serviciilor speciale britanice, scrie că „Noviciok” a avut forma unui gel transparent și lipsit de miros aplicat pe mânerul ușii de la intrarea în casa familiei Skripal. Putea o astfel de substanță să fie într-adevăr folosită sub formă de gel?
Vladimir Uglev: „Este un lichid destul de fluid. Desigur, are un nivel de vâscozitate ceva mai mare decât cel al apei, dar nu foarte mult.
N-aș zice că această substabță seamnănă cu uleiul. Ea nu seamănă cu uleiul, să zicem, cu același ulei de floarea soarelui, prin consistența sa. Deși, dacă vom compara fluiditatea sa cu uleiul de măsline, care este absolut transparent, atunci da, este o substanță foarte pură.
De fapt, nu l-am mirosit, pentru că dacă îl miroși măcar o dată, atunci... Mereu ziceam colaboratorilor mei: dacă vreți să mirosiți o substanță, mirosiți mai bine una din cele ce au precedat-o. Apropo, ea are un miros foarte specific, neplăcut. Cel puțin, pentru mine, deoarece fiecare are o percepție organoleptică specifică.”
Într-un interviu pentru „The Bell”, ați spus că în filiala din Volsk al Institutului de Stat de Chimie Organică și Tehnologie au fost create patru tipuri de „Noviciok”: A-1972, B-1976, C-1976 și D-1980.
Vladimir Uglev: „Sunt denumiri convenționale.”
Care din acestea, în viziunea dumneavoastră, putea fi utilizat sub formă de gel?
Vladimir Uglev: „Voi traduce aceste denumiri într-un limbaj mai accesibil pentru public.”
D-1980 este o substanță solidă cu o temperatură de topire de 96°. Ea, la fel, putea fi aplicată pe mânerul ușii, însă nu ar fi fost eficientă pentru pătrunderea în organism prin organele respiratorii și prin piele. Ea poate fi administrată peroral, adică împreună cu mâncare.
„Noviciok” nu includea componenta 230 care a fost respinsă în 1976 pentru că nu a trecut testările în condiții de iarnă. Între timp a apărut А-234 care a fost privit în calitate de una din componentele principale.
De aceea consider că, foarte probabil, puteau fi utilizate componentele А-232, 234.”
Cum utilizarea în formă de gel determină trăsăturile substanței toxice?
Vladimir Uglev: „Imaginați-vă că ați turnat apă pe masă, iar lângă ea ați ați întins niște piftie (răcitură). Care din ele se va evapora mei repeder? Apa. Presiunea aburilor într-o substanță pură va fi mai mare, adică nivelul de afecțiune va fi mai înalt decât în cazul unei substanțe în formă de gel. Este pe de o parte, deoarece oricum există o anumită cvasistructură.
Iar lichidul rămâne un lichid. Însă aici anumite molecule încetinesc procesul de evaporare. Încă ceva? Un produs sub formă de gel, probabil, va trece prin piele mai greu din aceleași considerente: el are, să zicem așa, o anumită structură interioară rezistentă.”
În ce constă pericolul pentru lumea din jur și trecătorii ocazionali în momentul unei astfel de aplicări a substanței?
Vladimir Uglev: „Depinde de norocul fiecărui om. Cineva poate să-și murdărească mâinile, să ia ceva, să miroasă acea frunză. Există riscul unor urmări serioase. Conform simptomelor despre care am citit în literatură, conform analizelor și spectrelor, conform componenței și masei moleculare, este vorba despre substanța А-234.
Însă problema constă în faptul că nu văd simptomele de bază: urinarea necontrolată, defecație. Probabil, doza a fost prea mică, ca în cazul meu, de exemplu. Adică, substanța a fost legată de acetilcoliesterazele sângelui.
Înțelegeți, în organismul nostru sunt foarte multe colinesteraze. Ele au un rol foarte important și destul de divers. Însă rolul lor de bază constă în întreruperea impulsului nervos. Transmitera impulsului de la terminațiile nervoase spre creier are loc prin receptorii chimici în care acest impuls se întrerupe pentru ca el să treacă odată și să nu mai treacă de mai multe ori. Anume aceste substanțe leagă coliesterazele, blocând astfel întreruperea impulsului nervos.
Omul are friguri. Dacă a apucat-o cu palma, aceasta trebuie să transpire.
La mine, de exemplu, câțiva ani la rând a transpirat toată suprafața palmei pentru că în cazul meu a fost afectată partea ei exterioară. S-a întâmplat cu cinci-șase ani în urmă. Apoi a trecut. Alte simptome nu am avut. Bineînțeles, mi-a fost și frică, pentru că am știut: m-a salvat faptul că am fost afectat de substanța solidă 242 care s-a cristalizat practic pe loc. Dar am avut o afecțiune ușoară, nesimnificativă. Alte simptome nu au fost.”
Dar în ce constă pericolul pentru acea persoană care o aplică?
Vladimir Uglev: „Dacă este un om cu experiență, calm și cu sânge rece, dacă el, ca și mine a lucrat timp de 15 ani în acest sistem, aceasta nu reprezintă nici o dificultate. Pentru mine, de exemplu, nu ar fi fost nimic complicat. Aici nu este nevoie de mijloace de securitate sofisticate. Unicul lucru: cele mai simple mănuși, se poate și cele de piele. Mănuși de piele bune și subțiri pentru ca mâna să simtă mai bine.
Pentru că, probabil, vasul din care a fost aplicată substanța era asemănător cu un tub pentru clei. Așa cum în condiții normale aplicați cleiul pe o suprafață, să zicem, încleind niște detalii, tot așa și aici: a venit, a aplicat și s-a dus.”
– Cum trebuie transportat și păstrat „Novichok” sub formă de gel?
Vladimir Uglev: „Sub formă de gel sau sub formă lichidă – nici o diferență. Aceasta nu reprezintă nicio dificultate. Substanța se păstrează fie în fiole, fie în containere speciale securizate. Pentru „terorismul individual”, cum îl numesc eu, pot fi folosite, bineînțeles, cantități microscopice, sunt de ajuns câteva miligrame pentru a-l otrăvi pe om.
Este necesar ca această substanță să ajungă pe om, pentru ca el să se ungă cumvă sau s-o inhaleze. O anumită cantitate putea fi vărsată în casă și atunci ei ar fi fost afectați prin organele de respirație. Însă ei au apucat mânerul care, așa cum se spune, a fost uns cu gel.”
[Traducere și adaptare: Ivan Pilchin].
