Potrivit unei relatări a corespondenților agenției Reuters, în cursul revoltei sau revoluției din Armenia, ambele părți au fost în contact permanent cu Moscova care, alegând să nu intervină activ, a sprijinit schimbarea de regim.
A fost o reacție diametral opusă celeia din 2014, din timpul Euromaidanului din Ucraina, dar și protestatarii armeni au avut grijă, mereu, să nu provoace temerile Rusiei. Potrivit lui Armen Grigorian, colaborator apropiat al liderului protestelor, Nikol Pașinian a fost de la bun început în contact cu ambasada Rusiei de la Erevan și cu reprezentanți ai Ministerului de externe rus. „Am colaborat” a declarat Grigorian agenției Reuters, iar afirmațiile sale au fost confirmate de un alt colaborator al lui Pașinian, care însă a vrut să rămână anonim. „Le-am explicat mereu scopul revoltei și faptul că o eventuală schimbare de regim nu va afectat în nici un fel interesele Rusiei în Armenai”, a mai declarat Grigorian. Ministerul de externe de la Moscova nu a comentat pentru moment dacă a fost în contact cu reprezentanții protestatarilor.
În cursul protestelor, manifestanții au fost mereu avertizați să nu vină cu steaguri europene sau americane pentru că este vorba de o mișcare de revoltă armeană care se referă direct și numai la situația internă.
„Am învățat din experiența Euromaidanului că o revoluție trebuie să evite agenda internațională”, a mai declarat Armen Grigorian. Nimeni nu le-a ordonat protestatarilor să evite steagurile european sau american, asigură Grigorian în discuția cu Reuters, dar era subînțeles că singurul steag binevenit este cel al Armeniei.
O opinie și a analistului politic, de origine armeană, Ernest Vardanean:
„Motivele geopolitice sau agenda geopolitică sigur că vor rămâne în vigoare. Poate în toamnă vom avea alegeri parlamentare anticipate. Deci, agenda geopolitică sigur că rămâne, rămâne în topul politicii armenești, însă ea va fi doar un fel de fundal, pentru că Pașinian deja a spus că, deocamdată, Armenia își păstrează toate pozițiile regionale și internaționale, adică va fi membru în continuare al Uniunii Euroasiatice și membru al Organizației pentru Securitate Colectivă, dar va rămâne și semnatarul Acordului politic cu Uniunea Europeană ș.a.m.d. Deci, deocamdată, status quo-ul rămâne cum este, pe urmă vom vedea.”
Și, de partea cealaltă, relatează Reuters, premierul Serj Sarkisian, a cărui alegere la conducerea guvernului a provocat revolta, a menținut constant contactul cu Moscova. După cum se știe, Sarkisian a demisionat pe 23 aprilie, iar pe 10 mai, după un foarte scurt interimat, Nikol Pașinian a fost ales premier.
Rusia nu s-a amestecat direct în revolta din Armenia, subliniază Reuters și așa a permis de fapt schimbarea pașnică de putere la Erevan. Mai mult, contactele constante pe care atât regimul lui Sarkisian cât și protestatarii le-au ținut cu Moscova au confirmat influența acesteia în zonă. Pe de altă parte, Rusia a stabilit jaloanele și limitele revoluțiilor în spațiul fost sovietic, care elemente sunt acceptabile și care nu.
