Pe fondul contra-ofensivei ucrainene, separatiștii pro-ruși din Donbas amenință cu ideea mai veche a unor referendumuri de alipire la Rusia. La rândul ei, Moscova încurajează această intenție și avertizează că, odată ce Luhansk și Donețk vor fi parte integrantă a Federației Ruse, ea va avea un motiv mult mai serios să răspundă la ceea ce consideră a fi o agresiune contra sa din partea Ucrainei și a NATO, concomitent. Între timp, șeful diplomației ucrainene Dmitro Kuleba a afirmat că aceste referendumuri nu vor avea niciun impact. „Rușii pot face ce vor. Nu se va schimba nimic”, a declarat Kuleba răspunzând la întrebările presei, la începutul unei întâlniri cu ambasadorul SUA la Națiunile Unite, Linda Thomas-Greenfield.
Republicile separatiste pro-ruse din estul Ucrainei au stabilit perioada în care ar urma să fie organizate așa-numitele referendumuri de aderare la Rusia. Pretinșii deputați din autoproclamatele „republici populare” Donețk și Luhansk au adoptat, iar liderii locali ai entităților separatiste le-au semnat imediat, legile pentru organizarea plebiscitelor în perioada 23-27 septembrie.
În timp ce majoritatea localităților din regiunea Luhansk sunt controlate de separatiștii pro-ruși, multe orașe importante din regiunea Donețk rămân sub control ucrainean.
Kievul și aliații săi occidentali au declarat în repetate rânduri că nu vor recunoaște rezultatele unor asemenea referendumuri.
În sudul Ucrainei, șeful desemnat de Moscova al regiunii Herson, ocupată în cea mai mare parte de Rusia, Vladimir Saldo, a anunțat și el pe 20 septembrie organizarea unui referendum privind aderarea la Rusia.
Anunțuri similare au fost făcute și în teritoriile controlate de Rusia în regiunea Zaporojie, teritorii care nu includ însă și cel mai mare oraș al regiunii, cu același nume, Zaporojie.
Aceste anunțuri au venit după succesul unei contra-ofensive a armatei ucrainene, care a culminat cu eliberarea orașelor ocupate de Rusia în regiunea Harkov, unde Moscova și-ar fi dorit de asemenea să organizeze o consultare populară de acest fel. Mai mulți posibilii organizatori ai referendumului au fost reținuți după eliberarea regiunii Harkov, fiindu-le deschise dosare penale, au declarat oficiali ucraineni.
Președintele Dumei de Stat de la Moscova, Veaceslav Volodin, a declarat în ședința plenară a acesteia că va susține intrarea așa-numitelor republici populare Donețk și Luhansk în componența Federației Rusei.
Tot marți, Duma a adoptat în regim de urgență, în a doua și a treia lectură, legi care înăspresc pedepsele pentru infracțiuni comise după declararea mobilizării și a stării de război, inclusiv capitularea voluntară, și pentru refuzul de a urma ordine de stat în domeniul apărării.
Se așteaptă ca amendamentele să fie adoptate miercuri de Consiliul Federației și promulgate de președintele Vladimir Putin.
Mai mulți oficiali de rang înalt și parlamentari din Rusia au comentat marți 20 septembrie posibila organizare a referendumurilor din teritoriile ocupate în Ucraina. Fostul președinte rus, acum șef al Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev, a declarat pe Telegram că anexarea părții ucrainene a Donbasului la Rusia ar fi o „restaurare a justiției istorice”.
El a insistat că este esențial ca separatiștii sprijiniți de Moscova în estul Ucrainei să organizeze referendumuri de alipire la Rusia pentru a-și apăra interesele.
Apelurile la anexare au fost aplaudate și de către unii propagandiști pro-război care au făcut presiuni pentru ca Rusia să riposteze mai dur în Ucraina.
„Astăzi, un referendum, mâine - recunoașterea ca parte a Federației Ruse”, a scris, pe Twitter, Margarita Simonian, redactor-șef al postului de televiziune RT. „Poimâine - loviturile asupra teritoriul rusesc se transformă într-un război în toată regula între Ucraina și NATO cu Rusia, dezlegând mâinile Rusiei în toate privințele”.
Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski spune că dorința separatiștilor pro-ruși de a organiza referendumuri pentru alipirea la Rusia e un semn al panicii lor în fața contra-ofensivei lansată de Ucraina.
Luni, Kievul a acuzat Rusia de „terorism nuclear”, după ce o rachetă a căzut la doar 300 de metri de un reactor al centralei nucleare din Iujnoukrainsk, a doua ca mărime din Ucraina, dezactivând trei linii de înaltă tensiune și o unitate hidroelectrică.
Live Briefing | Război în Ucraina
Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.
