Un acord în acest sens a fost semnat între Ministerul Sănătăţii şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină, considerat o premieră pentru R Moldova., a declaran Europei Libere Ion Dodon, Directorul general al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM).
Ion Dodon: „Din păcate, numărul de persoane care suferă de diabet zaharat în Republica Moldova este mai greu de estimat cu o cifră foarte-foarte concretă, dar ținând cont de faptul că de la 1 iulie 2022, adică de astăzi au să aibă acces la dispozitive medicale, și anume la teste și lanțete necesare pentru măsurarea glicemiei aproximativ 129.000 de persoane, reiese că cifra de persoane care au probleme de diabet zaharat ar fi aceasta, dar nu toți dintre ei sunt eligibili pentru a primi și analogi de insulină. Dacă e vorba de analogi de insulină, după estimările noastre, aproximativ 20.000 de pacienți. Pentru analogi de insulină am planificat jumătate de milion de lei pentru această jumătate de an, o să vedem la anul viitor, dacă anul acesta e 64 de milioane, probabil cifra aceasta se va dubla, dar vreau să vă spun că noi o să avem datele precise probabil la sfârșitul acestei jumătăți de an. Să vedem, noi estimăm că sunt 20.000 de persoane, dar pot să fie mai puțini sau pot să fie mai mulți, sistemele noastre informaționale ne permit să vedem care este realitatea. Ministerul Sănătății și guvernul au considerat că este o prioritate să li se asigure acestor persoane accesul la analogi de insulină anume prin metoda compensării lor din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală. Este un lucru foarte bun, se deosebește de ceea ce a fost anterior, pentru că anterior era mai puțină echitate.”
Directorul general al CNAM spune că anterior asigurarea cu analogi de insulină era însoţită de mai multe deficienţe.
Ion Dodon: „Pentru că se procurau analogi de insulină în funcție de estimările pe care le făceau specialiștii prin metoda achiziției centralizate, se achiziționau centralizat, se împărțeau la instituțiile medicale, astfel nu era continuitate. Spre exemplu, ajungeau la o bucată de an că s-a terminat stocul de analogi de insulină și populația nu mai avea acces, acum o să fie continuitate. Sau erau proceduri de achiziții anevoioase, contestații, nu știu ce și se mai suspendau, și iarăși medicamentul nu ajungea la pacient, sau mai erau cazuri când un tip de analog la insulină se termina, altul era mai mult în stoc și pacientul era nevoit să treacă de pe ceea ce el era obișnuit și organismul lui primea mai bine pe un tip nou de medicament, temporar sau chiar pentru totdeauna și iarăși era o durere și pentru pacient și pentru medic până la urmă era un stres.”
Ion Dodon explica care sunt pașii necesari pentru a beneficia de aceste medicamente. Cine eliberează rețeta, de unde ridică pacienții preparatele farmaceutice?
Ion Dodon: „Pacientul care suferă de diabet trebuie să meargă la specialist., la medicul de familie sau la endocrinolog. Specialistul stabilește care este starea lui de sănătate, dacă are nevoie de analogi sau nu are nevoie, dacă se încadrează în aspectele medicale și, respectiv, i se prescrie medicamentul de care are nevoie, pacientul cu rețeta prescrisă merge la farmacie, farmacistul este obligat să-i arate toate tipurile de medicamente pe care i le-au prescris medicii, pentru că avem denumiri comune internaționale și avem și denumiri comerciale, deci avem 7 denumiri comune internaționale, dar denumiri comerciale sunt 9. Îi prezintă gama, conform prescrierii de către medic și pacientul respectiv își ridică la farmacia de lângă casă medicamentul prescris. Avem contracte cu 217 farmacii, dar aceste farmacii au 1.800-1.900 de filiale, practic e acoperită toată țara. Farmaciile au obligații contractuale față de CNAM, care le obligă să aibă aceste medicamente în stoc, să le primească, la fel și cei care furnizează au obligația să asigure ca fiecare farmacie să aibă stocul necesar de medicamente, poate ceva să nu fie chiar imediat în toată țara, dar ar trebui, pentru că ei cunosc. Pe parcursul negocierii cu furnizorii de analogi de insulină ne-au asigurat, practic toți că, începând cu 1 iulie, o să fie deja livrați în stoc.”
Potrivit lui Ion Dodon, în jur de 129.000 de persoane cu diabet zaharat urmează să beneficieze de teste şi lanţete, iar alte peste 200.000 de persoane vor beneficia de pungi colectoare pentru stome intestinale şi urinare. Ion Dodon: „Guvernul și-a propus ca din anul 2022 să introducă un mecanism nou de compensare nu doar a medicamentelor, cum era până acum, dar și a dispozitivelor medicale. Am reușit să includem în lista dispozitivelor medicale compensate teste și lanțete necesare pentru monitorizarea glicemiei de către pacienți și pentru pacienții oncologi e vorba de pungi colectoare de stome intestinale și urinare. Urmează și alte dispozitive, deocamdată, acestea de la 1 iulie. Pacienții care au probleme cu nivelul glicemiei vor merge la medicul de familie și, în caz de necesitate, dacă medicul de familie va considera că este un pacient care are nevoie de monitorizarea glicemiei îi va prescrie teste, lanțete pe care pacientul le va ridica din orice farmacie care are contract cu CNAM. Dacă până acum mecanismul acesta era realizat la fel prin achiziții centralizate și se procura doar un tip de teste și lanțete, indiferent de dorința pacientului până la urmă, de ce fel de glucometru are pacientul acasă, de exemplu, sau pe o anumită perioadă nu pe tot parcursul anului, acum mecanismul nou presupune ca și în cazul medicamentelor compensate continuitate și posibilitatea pacientului de a alege. Noi am inclus aceste dispozitive în lista compensațiilor, un dispozitiv absolut în toate categoriile atât în cazul testelor și lanțetelor, cât și în cazul pungilor colectoare de stome va fi asigurat gratuit, în celelalte cazuri pacientul va avea o mică coplată. În funcție de tipul de test și lanțetă pe care el îl solicită, practic dacă este unul asigurat gratuit, dar pacientul dorește din altă categorie, o să aibă cheltuieli începând de la vreo 60 de lei pe lună, în funcție de opțiunile sale. Guvernul anul acesta a introdus un mecanism nou de negociere, de fapt, a sumelor fixe compensate atât în cazul analogilor de insulină, cât și în cazul acestor dispozitive noi compensate, a fost instituită o comisie de negociere directă cu fiecare din furnizorii care livrează pe piața Republicii Moldova analogi de insulină, teste și lanțete și noi am avut negocieri cu fiecare în parte. Nu este un mecanism perfect, dar, cum spunea Churchill despre democrație, ceva mai bun cred că nu a fost descoperit. Este una când faci achiziții centralizate și faci licitație și atunci este mecanismul cel vechi, pentru mecanismul acesta nou este vorba de negocieri directe. În cadrul negocierilor am avut și rezultate pe care le consider foarte bune, în medie am avut reduceri la analogi de insulină cu 7% față de Catalogul național de prețuri înregistrat la Agenția Medicamentului, dar pe anumite tipuri de analogi de insulină am avut reduceri esențiale și sper că anume aceste reduceri ne vor duce la economisirea banului public.”
Medicamentele compensate sunt preparatele achitate parţial sau integral de Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM). Acestea sunt prescrise în tratamentul de durată în condiţii de ambulator, precum şi în tratamentul episodic efectuat în staţionare de zi, cabinete de proceduri, la domiciliu. Chiar dacă lista medicamentelor compensate e mare, lumea rămâne a fi nemulțumită. De ce? Ion Dodon: „Avem 170 de denumiri comerciale internaționale în lista medicamentelor compensate, denumiri comerciale propriu-zise sunt de vreo 7-8 ori mai multe, deci avem 1.600 de denumiri comerciale, accesul este destul de larg, practic fiecare al treilea cetățean al Republicii Moldova cel puțin o dată pe an beneficiază de medicamente prin metoda compensării de către CNAM. Desigur că loc este pentru a lărgi acest spectru de medicamente compensate, noi primim, și ministerul probabil primește, și CNAM primește petiții de la oameni care te frâng. Câte-o mamă scrie că are nevoie de un medicament pentru copil și când îți arată și tu verifici că ea trebuie să cheltuie 100.000 de lei pe an...”
Europa Liberă: De ce se întâmplă aceste cazuri?
Ion Dodon: „Of! Nu avem atâția bani. Pe această cale vreau să rog cetățenii Republicii Moldova să înțeleagă că achitarea primelor de asigurare obligatorie medicală este un beneficiu pentru națiune, pentru popor. Ca să putem compensa mai multe medicamente, avem nevoie de mai multe fonduri și, ca să putem lărgi lista de medicamente compensate, probabil ar trebui să punem niște coplăți mici pentru ceea ce există acum, ca să asigurăm un acces mai mare pentru toți.”
Directorul general al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, Ion Dodon, spune că sistemul de sănătate din Republica Moldova are nevoie de mai multe resurse pentru a asigura un acces mai mare oamenilor la asistență medicală și pentru a oferi o mai bună calitate a serviciilor, în scopul îmbunătățirii stării de sănătate a populației. Acest lucru poate fi asigurat prin: creșterea veniturilor publice pentru sănătate; raționalizarea și eficientizarea resurselor alocate sistemului de sănătate. Anume asigurarea obligatorie de asistenţă medicală are scopul de a spori stabilitatea financiară a sistemului de sănătate şi a garanta accesul la serviciile medicale, protecţia cetăţenilor de riscurile financiare în accesarea serviciilor medicale necesare. Ion Dodon: „ Este un buget la prima vedere foarte mare, 12 miliarde de lei, dar aici nu e vorba doar de medicamente compensate. Toate instituțiile medicale, sectorul spitalicesc beneficiază de peste 6 miliarde, peste 50% din această sumă, asistența medicală primară – încă vreo 28%, serviciul de ambulanțe, asistență medicală urgentă prespitalicească – peste 1 miliard de lei. Pentru medicamente și dispozitive compensate anul acesta sunt prevăzute peste 800 de milioane de lei. Probabil la anul o să fie o cifră și mai mare, dar cam asta este posibilitatea.”
Europa Liberă: Dvs. îndemnați cetățenii să cumpere această poliță de asigurare, dar foarte mulți cetățeni rămân a fi sceptici, pentru că ei spun că „degeaba ai poliță, până nu dai banul nu poți să beneficiezi de servicii de calitate”.
Ion Dodon: „Este o boală socială plata aceasta neformală, dar sunt și plăți formale nesănătoase, să le zicem așa. Știu că cetățenii sunt nemulțumiți, nu ar trebui să fim prea nihiliști și deodată să spunem că totul este foarte rău, pentru că oricum beneficiem de asistență medicală, practic, toți. Multă lume spune că „noi nu ne-am folosit de „poliță”, dați-ne banii înapoi”, dar uitați-vă, vă rog, atent la membrii familiei, la cei vârstnici, la copii, totuși periodic cineva din ei beneficiază de asistență medicală. Chestiile acestea cu plățile neformale nu intră chiar în atribuția CNAM-ului, cred că aici ar trebui și alte structuri de stat să se implice și cred că se și implică, noi ce putem face, facem și eu vreau să asigur cetățenii că ne străduim ca prin metodele pe care le avem să prevenim plățile neformale și ca cetățeanul să simtă beneficiile asigurării obligatorii de asistență medicală.”
Europa Liberă: Dar decizia unor cetățeni e că mai bine să meargă la privat, decât să meargă la instituțiile medicale de stat?
Ion Dodon: „Văd și eu că este o reticență și, sincer, consider că de multe ori este prea mărită această reticență. Noi nu știu cum ne grăbim totdeauna, acum am venit la medic și vrem imediat să lasă totul, chiar dacă are alți pacienți, să se uite doar la noi. Dacă avem nevoie de o trimitere de la medicul de familie la un specialist, iarăși nu vrem, noi totdeauna vrem pe calea directă să mergem la cel mai bun.”
Europa Liberă: Și calea directă deseori înseamnă să scoți banul din buzunar și ai obținut acest drum ușor?
Ion Dodon: „Asta este, dar probabil sunt mai ieftine serviciile noastre medicale decât în alte țări, pentru că peste tot în lume există o perioadă mică de așteptare, există o mică birocrație sănătoasă care îți permite să organizezi și să finanțezi acest sistem. Am în vedere aceste îndreptări pe care le mai avem noi în asigurarea obligatorie de asistență medicală, însă fără ele nu este posibil, dar dacă ne uităm la rudele noastre care sunt prin Italia, de exemplu, o să înțelegem, pentru că și acolo perioada de așteptare este lungă, mult mai lungă ca la noi, sau din Germania.”
Europa Liberă: Câte persoane au poliță de asigurare și cam cât din populație nu are?
Ion Dodon: „Din cei care au legături stabile cu țara noastră, în sens că sunt rezidenți, pentru că avem o parte de cetățeni care sunt cetățenii noștri, dar se află permanent la muncă peste hotare, deja acolo plătesc contribuții și n-ar fi corect să-i impunem venind în vacanță pentru o lună sau două săptămâni să se asigure pentru tot anul. Din cei care sunt cu legături stabile cu Republica Moldova, rezidenți avem 87% de persoane asigurate, aici sunt cei care sunt angajați, aproximativ 35% din numărul total, sunt o categorie foarte mare care sunt asigurați de către stat. E vorba de copii, în primul rând, elevi, studenți, medici rezidenți, femei însărcinate, lăuze, persoane cu dizabilități, este o gamă destul de largă. Aceste categorii reprezintă 66% și doar o categorie foarte mică sunt acei care trebuie să procure așa-numita poliță de asigurare individual. Din păcate, numărul acestor persoane este în scădere anul acesta, spre deosebire de anul trecut. Anul trecut era pandemie și lumea se gândea că mai bine achită 2.000 de lei ca să fie persoană asigurată, în caz de ceva să aibă acces la asistență medicală, anul acesta pericolul acesta a trecut, probabil și războiul din Ucraina a mai influențat percepția moldovenilor în ceea ce privește necesitatea de a se asigura în caz de asistență medicală necesară. Vreau să vă spun că „polița” de 4.056 de lei este cu reducere, pentru că în realitate costul „poliței” ar trebui să fie mai mare. Dacă o să ne uităm în Legea fondurilor asigurării pe 2022, parlamentul a prevăzut în lege derogarea de la regula generală, regula generală este 9% înmulțit la salariul mediu lunar care este mai mare un pic și înmulțit la 12 luni pe an și ar reieși 10.800 de lei, dar 4.056 e departe până la această cifră.”
Europa Liberă: Angajatorul este obligat să rețină 9%, dar aud deseori de la oamenii antrenați în câmpul muncii, îndeosebi în agricultură, că lideri ezită să facă acest lucru. Ce sfat ați avea pentru ei?
Ion Dodon: „Tuturor celor care înțeleg că muncesc la negru și nu se achită în contul lor cotizații de asigurări sociale de stat, prime de asigurare obligatorie de asistență medicală le sugerez să anunțe despre acest lucru autoritățile, pentru că aceasta de fapt le dăunează lor. Omul muncește, poate crede că este asigurat și când ajunge la medic, se verifică în baza de date și se constată că nu este așa persoană asigurată, dar când ajunge să primească pensia o să înțeleagă că anii pe care i-a lucrat la negru nu-i intră în stagiul de cotizare și o să se întrebe de ce are pensie atât de mică. Lumea trebuie să fie proactivă și să combată acest fenomen.”
Europa Liberă: Avem și un număr mare de persoane cu autism. Pentru ele CNAM-ul ce oferă astăzi?
Ion Dodon: „Am avut mai multe întâlniri cu persoane care sunt implicate în tratamentul, în asigurarea unui nivel confortabil de viață atât pentru copii, cât și pentru adulți care au probleme de tulburări de spectru de autism. Din câte m-am informat, situația la acest capitol nu este una dintre cele mai bune, numărul de persoane cu asemenea tulburări este în continuă creștere. Această maladie...”
Europa Liberă: La ce număr s-a ajuns?
Ion Dodon: „Nu pot să vă zic acum exact, cunosc că statisticile în Occident sunt foarte mari, în jur la 1,5% din numărul total de copii din unele state sunt cu asemenea probleme. Din păcate, metode de tratament foarte eficiente încă nu au fost descoperite și noi aici facem ceea ce putem. Acum împreună cu Ministerul Sănătății am reușit și am inclus în lista medicamentelor compensate un medicament pentru persoanele care suferă de asemenea tulburări. E vorba despre medicamentul Risperidone. Asta e ce putem face și cunosc la fel că o să fie întreprinse mult mai multe acțiuni în timpul ce urmează de către Ministerul Sănătății și CNAM.”
Europa Liberă: Dar ce alte măsuri e cu putință să fie întreprinse ca să se vină și în ajutorarea acestor persoane?
Ion Dodon: „Compania Națională de Asigurări în Medicină are încheiat contract cu o organizație neguvernamentală care prestează servicii pentru pacienții micuți cu asemenea tulburări. Deocamdată este doar o singură organizație și este finanțată de către Compania Națională de Asigurări în Medicină parțial, cunosc că are și alte surse de finanțare din diferite granturi și proiecte. Cred că ar trebui de fortificat și aici instituțional de concentrat serviciile acestea pentru copii într-o instituție mai puternică, de a fortifica ceea ce este și de a descoperi poate și noi posibilități de dezvoltare a bazei tehnico-materiale și a lărgi accesul copiilor, și nu numai, dar și al adulților la asemenea servicii.”
