Rostyslav Khotin, redactorul serviciului ucrainean al Europei Libere, reamintește într-un articol pe care îl prezentăm și aici istoria războaielor „pe timp de olimpiadă” purtate de Moscova.

Olimpiadele războiului din Afganistan

La 27 decembrie 1979, URSS și-a trimis trupele în Afganistan. Pretextul oficial a fost „acordarea de ajutor poporului afgan frățesc” și „îndeplinirea datoriei internaționaliste”. Invazia sovietică în Afganistan a înfuriat Statele Unite și alte țări occidentale.

Președintele american de atunci, Jimmy Carter, a acordat Uniunii Sovietice termen până la 20 februarie 1980 pentru a-și retrage trupele din Afganistan. Exact în acea perioadă, Statele Unite găzduiau Jocurile Olimpice de iarnă din Lake Placid.

URSS nu a dat curs apelurilor americane de retragere din Afganistan și a ignorat termenul-limită.

În consecință, statele occidentale au decis boicotarea Jocurilor Olimpice de vară din 1980 de la Moscova. Decizia nu a fost exclusiv americană – încă de la sfârșitul lui decembrie 1979, la o reuniune a reprezentanților NATO fusese discutată ideea boicotului Olimpiadei de la Moscova.

Pe lângă Afganistan, organizații internaționale pentru drepturile omului și disidenți sovietici, inclusiv academicianul Andrei Saharov, au cerut boicotarea Olimpiadei de la Moscova din cauza încălcărilor sistematice ale drepturilor omului în URSS.

Astfel, Jocurile Olimpice de vară de la Moscova au fost boicotate de SUA și alte 66 de țări. Unele state le-au permis sportivilor să decidă singuri dacă participă sau nu, altele au interzis folosirea drapelului național, iar sportivii lor au concurat sub steagul Comitetului Internațional Olimpic.

Olimpiada de la Moscova a avut loc între 19 iulie și 3 august 1980. URSS a încercat să se prezinte drept o țară avansată, iar KGB-ul îi supraveghea pe sportivii străini.

Dar Uniunea Sovietică a boicotat, la rândul său, Jocurile Olimpice de vară de la Los Angeles din 1984. Însă boicotul nu a fost susținut nici măcar de toate țările din blocul socialist – la Olimpiadă au participat, de exemplu, sportivi din România și Iugoslavia.

Boicotul Olimpiadei de la Moscova nu a pus capăt ocupației sovietice a Afganistanului, care a durat până în februarie 1989. URSS a continuat acest război atât în timpul Jocurilor Olimpice de iarnă din 1988, de la Calgary, cât și în timpul celor de vară din 1988, de la Seul.

Jimmy Carter a propus atunci ca Grecia să devină sediul permanent al tuturor Jocurilor Olimpice, pentru a evita politizarea din timpul Războiului Rece legată de locul desfășurării acestora, dar și pentru a le mulțumi grecilor pentru inventarea acestor competiții în antichitate.

Comitetul Internațional Olimpic nu a acceptat însă această propunere.

Olimpiada și războiul din Georgia

Moscova a ignorat din nou spiritul păcii și al armistițiului olimpic în timpul Jocurilor Olimpice de vară de la Beijing din 2008.

În chiar ziua deschiderii Olimpiadei, pe 8 august 2008, trupele ruse au invadat Georgia, declanșând un război de câteva zile.

După ce, pe 7 august, localități georgiene au fost bombardate de forțe sud-osetine, trupele georgiene au intrat în Țhinvali, capitala regiunii separatiste Osetia de Sud. Deschiderea Olimpiadei de la Beijing nu a împiedicat însă Moscova să pornească războiul împotriva Georgiei, care încerca oficial să-și restabilească integritatea teritorială.

Acordul de încetare a focului a fost semnat pe 16 august 2008, cu medierea președintelui francez de atunci, Nicolas Sarkozy, în timp ce Olimpiada de la Beijing era încă în desfășurare. Trupele ruse au ocupat integral Osetia de Sud și Abhazia, inclusiv zone controlate anterior de Georgia, condusă pe atunci de președintele Mihail Saakașvili.

Ucraina a susținut Georgia, iar președintele ucrainean de la acea vreme, Victor Iușcenko, a zburat la Tbilisi împreună cu lideri din Polonia și statele baltice. În conflict s-a implicat și Flota rusă a Mării Negre, care a ieșit din portul Sevastopol din Crimeea, fără acordul Kievului, și a blocat coasta georgiană.

A devenit clar încă o dată că, din punctul de vedere al Moscovei, Olimpiada și spiritul armistițiului olimpic nu reprezintă un obstacol în calea războiului. Între Olimpiadă și război, Moscova a ales războiul.

Deși președintele Rusiei era atunci Dmitri Medvedev, analiștii remarcau că pârghiile reale ale puterii rămăseseră în mâinile lui Vladimir Putin, care deținea funcția de premier.

Olimpiada de la Beijing din 2008, încheiată pe 24 august, a fost a doua organizată într-o țară comunistă, după cea de la Moscova din 1980.

Olimpiadele războiului din Ucraina

Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci s-au desfășurat între 7 și 23 februarie 2014.

În Ucraina, aceasta a coincis cu fazele finale ale Revoluției Demnității, care s-a încheiat cu fuga în Rusia a președintelui Viktor Ianukovici.

Fără a aștepta măcar încheierea Olimpiadei „sale”, Rusia a început operațiunea de ocupare a și anexare a CrimeiiÎn februarie 2014, în Crimeea au apărut oameni înarmați, în uniforme fără însemne, care au ocupat clădirea Parlamentului Crimeei, aeroportul din Simferopol, trecerea cu feribotul peste Strâmtoarea Kerci, alte obiective strategice și au blocat acțiunile forțelor armate ucrainene.

Autoritățile ruse au refuzat inițial să recunoască faptul că acești oameni înarmați erau militari ai armatei ruse. Ulterior, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a recunoscut că era vorba despre militari ruși.

La 16 martie 2014, pe teritoriul Crimeei și al Sevastopolului a avut loc un „referendum” privind statutul peninsulei, nerecunoscut de majoritatea țărilor lumii, în urma căruia Rusia a inclus Crimeea în componența sa.

Nici Ucraina, nici Uniunea Europeană și nici Statele Unite nu au recunoscut rezultatele votului de la acest „referendum”. La 18 martie, Putin, a anunțat „aderarea” Crimeii la Rusia.

Organizațiile internaționale au declarat ocupația și anexarea Crimeii ilegale și au condamnat acțiunile Rusiei. Țările occidentale au introdus sancțiuni economice.

Rusia neagă anexarea peninsulei și califică acest fapt drept „restabilire a dreptății istorice”.

Rada Supremă a Ucrainei a stabilit oficial data de 20 februarie 2014 drept începutul ocupației temporare a Crimeii și Sevastopolului de către Rusia..

Data oficială a începutului anexării este 20 februarie 2014, stabilită de Parlamentul Ucrainei și înscrisă pe medalia rusă „Pentru revenirea Crimeei”.

Operațiunea a început cu infiltrarea unor militari ruși fără însemne – așa-numiții „omuleți verzi”.

Anexarea Crimeei a fost urmată de războiul din Donbas, izbucnit în primăvara lui 2014.

Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing din 2022 au avut loc între 4 și 20 februarie. În această perioadă, Rusia și-a concentrat trupele la granițele Ucrainei, sub pretextul unor exerciții militare. Se credea că trupele vor fi retrase în cele din urmă, așa cum se întâmplase în 2021.

De această dată, desfășurarea de forțe a fost mult mai amplă, iar serviciile occidentale de informații au raportat inclusiv faptul că la „exerciții” a fost transportat sânge pentru unități medicale.

Chiar și așa, Vladimir Putin a participat la ceremonia de deschidere a Olimpiadei de la Beijing.

Putin, în calitate de partener al Chinei, a fost printre primii lideri străini care și-au confirmat - încă de la mijlocul lunii decembrie 2021 - participarea la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Beijing.

S-a întâmplat în timp ce multe țări discutau dacă trebuie să boicoteze Olimpiada de la Beijing din cauza încălcărilor drepturilor omului în China. Atunci, Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Australia și Japonia au anunțat că reprezentanții lor de rang înalt nu vor participa la ceremonia de deschidere a Olimpiadei din 2022.

La începutul lunii februarie 2022, cu o zi înainte de deschiderea jocurilor, Putin a criticat Statele Unite și Marea Britanie pentru „boicotul diplomatic”.

„Forța și măreția sportului constau în faptul că acesta unește oamenii, oferă momente de triumf și mândrie pentru țară și bucuria unei competiții cinstite, corecte și fără compromisuri”, a declarat Putin cu o zi înainte de deschiderea Olimpiadei de la Beijing.

Și desigur că Putin s-a dus la ceremonia de deschidere a Jocurilor. Tot atunci a fost semnat un important acord cu China în domeniul gazelor, iar la întâlnirea cu președintele chinez Xi Jinping, cu câteva ore înainte de deschiderea Olimpiadei, cei doi lideri și-au data asigurări reciproce despre „o prietenie fără limite” între China și Rusia.

„Rămâne însă neclar dacă Putin l-a informat pe Xi despre intenția sa de a invada Ucraina”, se arăta ulterior într-un briefing special al Parlamentului European.

Olimpiada de la Beijing s-a încheiat pe 20 februarie 2022. Patru zile mai târziu, pe 24 februarie, la ora 3:40 dimineața, Rusia a invadat Ucraina.

La 26 aprilie 2022, la două luni după declanșarea războiului la scară largă împotriva Ucrainei, președintele Putin i-a primit la Kremlin pe câștigătorii și medaliații ruși ai Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing și le-a înmânat distincții de stat.

Investigații jurnalistice au arătat că China, respectând promisiunea unei „prietenii fără limite”, a ajutat în secret Rusia pe parcursul tuturor celor patru ani de până acum ai războiului, care încă nu s-a încheiat.

Nu au găsit ecou la Kremlin nici apelurile la un „armistițiu olimpic” pe durata Jocurilor Olimpice de vară de la Paris, din iulie–august 2024.

La fel de surdă a rămas Moscova și la apelurile pentru un „armistițiu olimpic” pe durata Jocurilor Olimpice de iarnă din 2026, care au fost deschise la Milano, pe 6 februarie.

Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te